Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Budeşti – Josani
Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Budeşti – Josani

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Budeşti – Josani

DJ186B, Budești 437070, Romania

Despre

Bogatele păduri din zona râului Cosău au dăruit oamenilor lemn pentru construirea frumoasei biserici din Budeşti-Josani, situată la circa 30 km sud de Sighetu Marmaţiei, în direcţia oraşului Cavnic. Dedicată Sfântului Nicoară – numele popular al Sfântului Nicolae – edificiul a fost ridicat în anul 1642 şi face parte din grupul bisericilor maramureşene de mari dimensiuni.

Construită în prima parte a secolului al XVII-lea, biserica a fost martora revoltei împotriva Casei de Austria a principelui Transilvaniei Francisc Rakoczi. Acesta a fost susţinut de vestitul haiduc maramureşean Pintea Viteazul. Revolta a fost înfrântă şi Pintea a fost ucis în timpul asedierii oraşului Baia Mare, dar numele îndrăgitului haiduc va rămâne pentru totdeauna legat de biserica din Budeşti-Josani, unde se păstrează o parte din zalele sale. Tot aici se poate vedea şi un steag al lui Rakoczi, principele susţinut de Pintea.

Monumentul se află pe coama unui deal, în mijlocul cimitirului. O poartă tradiţională maramureşeană deschide calea străjuită de mormintele strămoşilor.
Bogatele păduri din zona râului Cosău au dăruit oamenilor lemn pentru construirea frumoasei biserici din Budeşti-Josani, situată la circa 30 km sud de Sighetu Marmaţiei, în direcţia oraşului Cavnic. Dedicată Sfântului Nicoară – numele popular al Sfântului Nicolae – edificiul a fost ridicat în anul 1642 şi face parte din grupul bisericilor maramureşene de mari dimensiuni.

Arhitectura edificiului se remarcă prin dimensiuni (18 metri lungime şi 9 metri lăţime), prin soluţia tehnică adoptată pentru susţinerea pereţilor şi prin acoperişul etajat. Pereţii şi acoperişul sunt armonios îmbinate, astfel încât cele două trepte ale acoperişului înconjoară biserica de jur-împrejur, de la pronaos la altar. Adevărate opere de artă sunt şi îmbinările de la colţuri, prelungite prin console mult ieşite în afară, pentru a susţine acoperişul evazat.

Turnul-clopotniţă se distinge de al altor biserici maramureşene, fiind prevăzut cu un foişor mult extins în exterior şi terminat printr-o cruce din fier forjat. Coiful principal este flancat, la bază, de patru coifuri mici, simbolizând faptul că satul Budeşti avea un Sfat al Bătrânilor. Uşa lăcaşului de cult are un ancadrament monumental, ale cărui ornamentaţii cuprind o serie de motive împletite cu migală.

Iconografic, biserica beneficiază de expresia tradiţiei postbizantine – prin pictura lui Alexandru Ponehalschi, din anul 1762 – dar şi de influenţa barocă prezentă în pictura altarului, executată în anul 1812 de Ioan Opriş. Peretele de sud al naosului se remarcă prin imaginea profetului Ilie care se ridică la cer cu carul de foc. Vizitatorul va descoperi la Budeşti-Josani o importantă colecţie de icoane pe lemn şi pe sticlă, datând din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, ce frapează prin armonia culorilor şi prin simplitatea liniilor. Una dintre acestea este inscripţionată cu următorul text: „Această icoană a fost făcută de prea-păcătosul Gheorghe”.

Statut

Patrimoniu UNESCO

Photo Gallery

Alte sugestii

5.0 1 recenzie
Construită la începutul secolului al XVIII-lea, ca loc de rugăciune pentru o importantă comunitate monahală, actuala biserică monument UNESCO a fost catedrala episcopului Gavriil al Maramureşului. Fiu al locului, episcopul a susţinut în Bârsana o şcoală mănăstirească şi un centru de difuzare a cărţilor. Evenimentele petrecute în ultimii trei sute de ani pe Valea Izei şi-au lăsat amprenta pe bârnele bisericii din Bârsana, mai mult decât pe alte monumente. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, curtea imperială a impus în Transilvania şi Maramureş secularizarea averilor mănăstireşti şi închiderea comunităţilor monahale. Această campanie a afectat în mod direct comunitatea monahală, care a fost nevoită să se retragă spre Moldova. Rămasă fără protecţie, biserica a fost salvată de oamenii din sat, care au demontat-o bucată cu bucată şi, în jurul anului 1800, au reconstruit-o pe actualul amplasament. Pentru o bună reasamblare, bârnele au fost marcate cu semne ce se pot vedea şi astăzi. Aşezate pe un soclu de piatră, bârnele cioplite din trunchiuri mari de stejar – din care au fost realizaţi pereţii – au fost îmbinate la colţuri în „coadă de rândunică”. De două sute de ani, biserica păzeşte liniştea maramureşenilor înmormântaţi în cimitirul de pe dealul Jbârului, în stânga drumului ce porneşte de la Sighetu Marmaţiei, însoţind râul Iza. Planul construcţiei este dreptunghiular, cu patru camere: pridvor, pronaos, naos şi altar. Absida altarului are cinci laturi, fiind învelită cu un acoperiş simplu. Deasupra celorlalte camere ale lăcaşului de cult, acoperişul este realizat în două trepte, adăpostind înspre vest un balcon. Ornamentaţiile şi modul de realizare a faţadei vestice sunt identice cu cele ale pridvoarelor caselor tradiţionale. Decorul sculptat în lemn utilizează motive frecvente în Maramureş, precum cel al funiei răsucite sau al discului solar. Întreaga biserică pare a fi încinsă de un brâu torsadat, întrerupt de un motiv solar în formă de cerc. După mutarea ei în sat, a fost pictată de către Toader Hondor şi Ioan Plohod, iconografia monumentului fiind considerată a fi cea mai fericită expresie a barocului şi rococo-ului în pictura populară din această parte a ţării. Scenele sunt plasate în interiorul unor medalioane stilizate ce leagă întreg ansamblul iconografic. Impresionanta biserică de lemn de la Bârsana stă sub semnul unităţii stilistice desăvârşite şi al unui impecabil simţ artistic.
Bârsana 437035, Romania