Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Cupșeni

Rezervația de tip hidro-geologic „Izvorul Bătrâna” constituie o arie protejată în jurul izbucului care își are punctul de plecare în valea Bătrânei. Aici, apele pârâului Măgura și-au croit drum printre pereții stâncoși, dând naștere unor cascade deosebit de frumoase. Aria protejată se întinde pe o suprafață de o jumătate de hectar, în partea de est a Munților Rodnei.

Situată în cadrul Platoului Izvoare din Munții Gutâi-Igniș, aria protejată se suprapune peste zona de confluență e pârâului și râului Vlășinescu, născând un areal de mlaștini oligotrofe, prielnice dezvoltării florei și faunei specifice turbăriilor. Extrem de ofertantă din punct de vedere peisagistic și științific, rezervația se află la o altitudine de 870 de metri, într-un cadru natural desprins din basme.

Rezervația de tip forestier Bavna este o arie protejată unde, pe o suprafață împădurită regăsim exemplare deosebite de stejar pedunculat, unele având o vârstă de peste 150 de ani. În perioada verii, în această zonă își găsesc adăpost specii rare de păsări migratoare, cum este stârcul cenușiu. Un spectacol natural la fel de impresionant poate fi vizionat aici și primăvara, când înflorește laleaua pestriță, o specie declarată monument al naturii. *Sursa foto: Pagina oficială a Rezervației naturale Pădurea Bavna

Cunoscută și sub denumirea de „La Peșteri”, rezervația naturală face parte din Podișul Someșan, fiind situată în estul localității Boiu Mare. Întinsă pe o lungime de 31 de metri și cu o suprafață de 0.5 hectare, peștera prezintă o cotă de intrare amplasată la atitudinea de 400 de metri. Habitatul natural și fauna cavernicolă deosebită au făcut ca zona să fie declarată arie protejată.

Situată în Munții Lăpușului, la o altitudine de 285 de metri, Peștera cu Oase constituie o arie naturală cu o însemnată importanță speologică. Peștera fosilă cu o singură intrare și o dezvoltare de aproximativ 40 de metri dezvăluie mai multe holuri, săritori și galerii, însă importanța ei deosebită este dată de oasele de ierbivore și cele de urs aparținând unei specii dispărute, descoperite aici, precum și de urmele de locuire pe care le prezintă. Mai mult, localnicii spun că peștera ar fi servit drept ascunzătoare pentru legendarul haiduc, Pintea Viteazul.

Descoperită în secolul al XVIII-lea, rezervația fosiliferă de la Chiuzbaia a fost declarată arie protejată în anul 1954. Aceasta este întinsă pe o suprafață de 50 de hectare și prezintă resturi fosilifere de floră și faună, vechi de aproximativ 6-10 milioane de ani. Acestea s-au conservat în malurile diatomice ale unor foste lacuri. Cele opt puncte fosilifere cu plante înglobează 55 de familii, din 107 genuri și 240 specii. Rezervația poartă numele profesorului care și-a dedicat mai bine de două decenii din viață cercetării acesteia. *Sursă foto: Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Baia Sprie

Rezervația naturală de tip științific Piatra Rea face parte din Parcul Național Munții Rodnei și este renumită, în special, datorită numeroaselor exemplare de floare-de-colț regăsite aici. Din cadrul acestei rezervații face parte și spectaculoasa Cascadă a Cailor.

Rezervația naturală de tip geologic, paleontologic şi peisagistic de la Ilba se întinde pe o suprafață de o jumătate de hectar, unde se pot observa coloane andezitice poligonale, dispuse sub forma unei rozete. În cadrul acestei cariere s-au identificat resturi fosile de scoici, ostracode și melci, descoperiri care îi sporesc atractivitatea în rândul pasionaților de paleontologie. *Sursa foto: Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare

Aria protejată este inclusă în Parcul Natural Munții Maramureșului, iar importanța sa este sporită de populația de Cochlearia pyrenaica pe care o adăpostește, o specie floristică protejată de lege. Rezervația botanică și geologică surprinde și prin stâncăriile calcaroase de o frumusețe deosebită.