Biserica „Sf. Nicolae” din Berinţa

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Sat-Șugatag a fost ridicată din lemn de stejar datat în jurul anilor 1698-1699. Proporțiile ansamblului, acoperișul cu poală dublă deasupra pronaosului și naosului și cu o singură streașină deasupra altarului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape sunt doar câteva elemente care încadrează lăcașul de cult în tipologia bisericilor de lemn maramureșene. Pereții exteriori sunt decorați cu motivul frânghiei, în timp ce în interior se mai pot distinge doar fragmente din pictura care împodobește lăcașul. 

Construită din lemn de stejar în jurul anului 1639, biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Sârbi Susani dezvăluie prin forma acoperișului și trecerea spre partea sacră, unele dintre cele mai arhaice trăsături regăsite în arhitectura sacrală de lemn românească. Portalul de intrare care se crede că evocă un calendar bizantin, a supraviețuit timpului, oferind o valoare inestimabilă bisericii.  *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Rada Pavel

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Sârbi Josani a fost ridicată în jurul anului 1685 din lemn de stejar pe temelie de piatră cioplită. Lăcașul se înscrie în tipologia bisericilor maramureșene, având compartimentarea specifică. Interiorul bisericii mai păstrează câteva icoane pe lemn foarte vechi, două dintre acestea purtând amprenta zugravului peregrin de biserici, Radu Munteanu. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Rada Pavel

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Săliștea de Sus, Nistorești, a fost construită din lemn de brad în anul 1680 și se află în prezent pe noua listă a monumentelor istorice. Acoperișul lăcașului are dublă poală, în timp ce absida altarului este dreptunghiulară. În interiorul bisericii, pictura murală este parțial conservată, unele dintre icoane putând fi încadrate în opera zugravului Alexandru Ponehalschi. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Timur Chiș

Despre biserica de lemn cu „Sfântul Nicolae” se spune că a fost reconstruită în anul 1724, după ce a fost distrusă în invazia tătarilor din anul 1717. Aceasta se diferențiază de alte biserici de lemn maramureșene datorită dimensiunilor mari ale pridvorului, care este supraetajat și extins, dar și datorită poziționării turlei în mijlocul edificiului. Interiorul lăcașului nu mai păstrează decât o foarte mică parte din pictura inițială. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Timur Chiș

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Rozavlea datează din anul 1717 și este construită din lemn de brad și grinzi de stejar, în stilul caracteristic zonei. Exceptând zona altarului, care este pictată pe pânză, întreaga pictură din interiorul bisericii a fost realizată pe lemn. Decorul pereților interiori este, în mare parte, de natură clasică, în puține fragmente regăsindu-se elemente baroce.

Biserica de lemn cu „Nașterea Maicii Domnului” din Rona de Jos se presupune că a fost construită în perioada 1634 – 1644, fapt confirmat de vechiul clopot al bisericii, datat în anul 1637 și care a fost mutat la noua biserică de zid din sat. Edificiul mai este numit și „biserica cu ochi”, datorită pridvorului în care s-au tăiat deschizături de forma ochilor.  *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Timur Chiș

Biserica de lemn ucraineană „Înălțarea Domnului” din Poienile de sub Munte datează din jurul anilor 1788 - 1798. În arhitectura sa se îmbină două stiluri, cel maramureșean și cel cu influențe rutene, regăsit acoperişul în formă de clopot, dar și în șirul lat de streșini. Totodată, biserica mai surprinde prin poziționare, aceasta fiind situată pe un teren drept, în mijlocul unei curți deschise. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Timur Chiș

Ridicată în anul 1672 din lemn de brad pe temelie de piatră, biserica este una de mici dimensiuni, având un pridvor deschis, pronaos peste care se înalță turla, naos și altar. Din pictura inițială a pereților interiori, dar și din cea care a înlocuit-o pe aceasta, realizată în anul 1871, se mai păstrează astăzi doar fragmente. Unicitatea edificiului este dată de forma altarului, biserica fiind singura din județul nostru care are un altar poligonal, cu șase laturi exterioare. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Timur Chiș