Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Plopiș
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Plopiș

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Plopiș

Plopiș 437331, Romania

Despre

Satul Plopiş de pe Valea Cavnicului uimeşte prin modul în care creativitatea omului se împleteşte cu frumuseţea naturii. Armonia, eleganţa şi supleţea fac din întregul areal un adevărat templu, al cărui punct central este biserica de lemn ce poartă hramul „Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Intrarea în cimitirul bisericii se face printr-o portiţă cu pridvor, care deschide aleea ce trece printre mormintele ctitorilor acestui monument.

În anul 1789, patruzeci şi nouă de familii de pe Valea Cavnicului (din actuala comună Şişeşti) au început construcţia unui lăcaş de cult nou, care a fost sfinţit în noiembrie 1811. Înaltă de 47 de metri, lungă de 17 şi lată de 7, biserica din Plopiş dăinuie şi astăzi pe platoul cimitirului din sat, dând senzaţia că, fără ea, natura ar fi incompletă. Edificiul, ridicat pe o temelie din piatră, se compune din pridvor, pronaos, naos şi altar. Încadrată în stilul maramureşean de construcţie, biserica prezintă, totuşi, elemente caracteristice: bârnele superioare ale pereţilor nu se prelungesc în consolă, supleţea monumentului fiind mărită datorită streşinii foarte înguste.
Ornamentaţiile arcelor pridvorului, lucrate cu fineţe, sunt realizate din mai multe segmente de lemn, cioplite rotund sau în trepte, astfel încât alăturarea lor - cu ajutorul cuielor de lemn - rezolvă problemele tehnice, dar şi aspiraţiile artistice. Toate acestea oferă încă o mărturie a măiestriei meşterilor lemnari de pe Valea Cavnicului.

Iconografia este impresionantă prin tematica aleasă de zugravul Ştefan, autorul picturii de aici, dar şi din biserica din Şurdeşti. Stilul baroc al ansamblului iconografic permite pictorului să dezvolte imagini metaforice ce ilustrează în mod plastic complicate pagini din Apocalipsa Sfântului Ioan. Întreaga boltă semicilindrică a naosului înfăţişează a doua venire a lui Hristos, vestită prin trâmbiţe de îngeri. Arhanghelul Mihail, patron al bisericii din Plopiş, se înfăţişează victorios deasupra balconului. Pe peretele de vest al naosului, apare Iisus Hristos sub formă de soare, oferind lui Ioan Evanghelistul textul Apocalipsei. Tot acest ansamblu iconografic, ce vorbeşte despre sfârşitul lumii, este înconjurat de sfatul celor douăzeci şi patru de bătrâni din viziunea lui Ioan, pictaţi în lobii laterali ai unicei bolţi trilobate din Maramureş.

Deşi are dimensiuni mici, uimitoarea biserică din Plopiş dovedeşte un deosebit simţ al proporţiilor, motiv pentru care unii cercetători o consideră a fi cea mai unitară şi mai bine echilibrată biserică de lemn a Maramureşului.

Statut

Patrimoniu UNESCO

Photo Gallery

Alte sugestii

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Ulmeni datează din anul 1720, fiind reconstruită pe actualul amplasament în anul 1895. După strămutare, pereții bisericii au fost tencuiți atât la interior, cât și la exterior, tot atunci fiind înfundat și foișorul turnului. Iconostasul și ușile împărătești surprind prin frumusețea picturilor, despre care se crede că au fost executate de către un pictor italian. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica
Strada Petre Dulfu 36, Ulmeni 437355, Romania
Deși tradiția sa merge în timp până la finalul anilor 1600, biserica de lemn din Someș-Uileac a fost construită pentru a treia oară în anul 1897, aparținând cultului reformat. Așezământul este unul de mici dimensiuni, având un turn-clopotniță modest, cu un coif cu bulb, acoperit cu tablă. Pereții bisericii sunt văruiți și nu prezintă decorațiuni. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica
Someș-Uileac 437359, Romania
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Orțîța a fost datată dendrocronologic în perioada anilor 1782-1785, aceasta trecând de-a lungul timpului prin mai multe procese de restaurare. În anul 2007, turnul a fost refăcut pentru a doua oară, revenindu-se la forma sa inițială, prilej cu care a fost înlocuit și acoperișul din tablă, cu unul din șindrilă. Pictura din interior s-a conservat în mare măsură, însă necesită restaurare. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica
Orțița 437202, Romania
Deși vechimea sa este disputată de către specialiști, biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Buzești a fost datată prin inscripție în anul 1799, fiind construită din lemn de stejar pe fundație de piatră. Aceasta se încadrează în planimetria specifică lăcașurilor de cult ortodoxe, având pridvor, pronaos, naos și altar decroșat. Turnul-clopotniță a avut inițial o înălțime mai mare, însă a fost refăcut în urma unei furtuni, măsurând în prezent 22,3 metri. Pictura interioară a fost realizată în secolul al XIX-lea, fiind atribuită de către unii pictorului Ștefan din Sișești. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica
Buzești, Romania
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Bicaz datează din anul 1779, având un acoperiș de șindrilă și un turn-clopotniță cu fleșă ascuțită, în care sunt adăpostite două clopote. În interior încă se păstrează fragmente ale picturii inițiale, realizate în jurul anului 1780. Pe ancadramentul ușii de la intrare și pe cel al trecerii dintre pronaos și naos se regăsesc decoruri cu motivul frânghiei, rozete și figuri geometrice. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica 
Bicaz 437040, Romania
Ridicată în jurul anului 1699 în Gârdani, biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” a fost strămutată în Arduzel intre aproximativ 70 de ani mai târziu. Deși lăcașul are un turn de mici dimensiuni, acesta se remarcă prin baza coifului care este vizibil extinsă peste foișor. Din păcate, pictura pereților interiori este degradată aproape în întregime. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica
Arduzel 437356, Romania
Mănăstirea Habra este amplasată pe hotarul comunei Groși și poartă hramul „Învierea Domnului”. Atestată documentar pentru prima dată în anul 1604, mănăstirea a dispărut un deceniu mai târziu din cauza susținerii pe care clerul românesc i-a acordat-o domnitorului Mihai Viteazul. După ce veacuri la rând credincioșii au perpetuat legendele născute în jurul mănăstirii, din anul 1990 a fost reluat obiceiul pelerinajului de Paște pe locul fostului așezământ, fiind apoi decisă reclădirea mănăstirii. Arhitectura lăcașului a fost inspirată de modelul Mănăstirii Cozia, având însă dimensiuni mai modeste.
Grosi, Romania
Rezervația naturală Arboretul de Castan Comestibil Baia Mare este o arie protejată de interes național, situată pe teritoriul administrativ al Municipiului Baia Mare și al orașelor Baia Sprie și Tăuții Măgherăuș. Această rezervație, care se întinde pe aproximativ 500 de hectare cuprinde suprafețe populate cu castan comestibil, arbore legat puternic de istoria orașului Baia Mare și consemnat pentru prima dată într-un document în anul 1642. Aria protejată dezvăluie vizitatorilor cele mai frumoase spectacole naturale în lunile iunie și octombrie.
Aria protejată Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii face parte din Parcul Natural Munții Maramureșului. Pe suprafața sa de 500 de hectare, rezervația cuprinde ponoare, izvoare, văi, abrupturi, căldări glaciare, dar și jnepenișuri, pășuni și păduri de confiere. Aria protejată adăpostește exemplare de cocoș de mesteacăn.