Municipiul Sighetu Marmației
Municipiul Sighetu Marmației

Municipiul Sighetu Marmației

Despre

Astăzi ne plimbăm haihui, unde s-o pus harta-n cui

Deși ne vin de-a valma gândurile când încercăm să cuprindem toate comorile turistice ale Sighetului, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei se detașează, în primul rând pentru că în acest loc încă răsună strigătul mut al suferinței îndurate de cei care au căzut pradă nedreptăților unui regim dictatorial. Fiecare celulă a fostei închisori a fost amenajată ca sală muzeu, descriind cronologic sau tematic teroarea regimului comunist. În una dintre curțile memorialului se poate vizita un Spațiu de Reculegere și Rugăciune, construit în amintirea celor aproape 8000 de deținuți care au sfârșit în închisorile, lagărele și locurile de deportare din România. Muzeul adăpostește mai multe opere de artă care înnobilează spațiul și amplifică experiența profund emoțională pe care vizitatorii acestui loc o resimt, cea mai de amploare lucrare fiind grupul statuar „Cortegiul Sacrificaților”. Tot din ansamblul acestui muzeu face parte și Cimitirul Săracilor, unde se spune că au fost îngropați 54 de deținuți. Acesta este împrejmuit de brazi care descriu forma României, iar în punctul în care se regăsește orașul Sighetu Marmației pe această hartă, a fost înălțat un altar-cenotaf, în spatele căruia tronează o cruce în stil bizantin.
 
Printre nestematele patrimoniului muzeal din municipiul Sighetu Marmației regăsim și secțiile Muzeului Maramureșului, o instituție sub a cărei vastă cupolă se regăsesc colecții dintre cele mai interesante. Niciun vizitator al Maramureșului nu poate să rateze ocazia de a vedea o veritabilă radiografiere a arhitecturii tradiționale locale, pusă în scenă de cele peste 40 de obiective de patrimoniu expuse în cadrul Muzeului Satului Maramureșean. Această experiență trebuie musai completată prin vizitarea Muzeului Etnografic al Maramureșului, ale cărui colecții completează imaginea tradițională a satului maramureșean. Cu adevărat impresionantă poate fi și incursiunea în bogăția naturală a Depresiunii Maramureșului, reliefată prin valoroasele exponate de botanică, vertebrate, ciuperci, minerale, roci şi fosile, regăsite în cadrul Secției de Științe Naturale. Vă propunem și o călătorie în timp, care merge tocmai până în neolitic și care este posibilă prin explorarea fondului muzeistic al Secției de Istorie-Arheologie. Următorul punct de popas este Secţia de Istoria Culturii – Memorialistică – Artă - Casa Muzeu Dr. Ioan Mihalyi de Apşa, adăpostită chiar de clădirea în care a trăit și și-a elaborat opera marele istoric român. Bineînțeles că nu uităm de Muzeul Culturii și Civilizației Evreiești din Maramureș - Casa Memorială Elie Wiesel și vă invităm să treceți pragul locuinței în care renumitul romancier, dramaturg, eseist şi memorialist, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a trăit până la 15 ani. Despre cultura evreiască ne amintește și cimitirul evreiesc, cel mai mare dintre cele 52 existente în Maramureșul Istoric. Acesta adăpostește pietre funerare vechi de sute de ani, dar și renumitul Monument al Săpunului, ridicat în amintirea evreilor care au sfârșit în lagărele de exterminare naziste.
 
Știm că multe dintre obiectivele deja propuse pot să fie copleșitoare, pentru că numai un om sărac în simțiri ar putea să rămână indiferent la supliciile unor timpuri care nici măcar nu sunt foarte departe de noi, motiv pentru care vă oferim câteva sugestii de reculegere, în cele mai frumoase lăcașuri sfinte din Sighetu Marmației. Biserica ucraineană „Înălţarea Sfintei Cruci”, Mănăstirea Piariștilor, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Reformată și Noua Sinagogă Sefardă sunt câteva dintre locurile de închinăciune, dintre care unele vechi de secole, care promit să vă ia de pe umeri povara unei istorii nedrepte și să vă prezinte câte puțin din varietatea cultural-spirituală a zonei.
 
Un loc aparte printre atracțiile municipiului îl ocupă monumentele de arhitectură care, la cât sunt de numeroase, par că se află într-o competiție constantă pentru atenția turiștilor. Tribunalul Comitatens, Palatul Reduta, Palatul Cultural Astra, Palatul Szabó Aurel, casa cu cariatide, Sediul Lojei Francmasonice, Casa Darvay și clădirile liceelor Pedagogic, Dragoș Vodă, Leowey Klara și „Taraș Sevcenko” sunt câteva dintre bijuteriile arhitecturale care îmbină stiluri, viziuni și tot atâtea povești trecute prin clepsidra timpului.
 
Când negura amenințărilor actuale va înceta să se mai abată asupra noastră, veți putea gusta din plin și din viața culturală a Sighetului Marmației, care se laudă cu două festivaluri de poveste. Festivalul Antic și Medieval Aeternus Maramorosiensis reproduce o atmosferă ancestrală, redată printr-un program variat, care cuprinde spectacole pirotehnice, concerte, concursuri și expoziții. Cel de-al doilea eveniment cu tradiție aici este Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Marmaţia", un prilej inedit de a vă familiariza cu felul în care maramureșenii se pregătesc, simt și trăiesc cele mai frumoase sărbători din an.
 
După toată această experiență, vrem să încheiem într-un registru vesel și vă invităm să vedeți cu ochii voștri cuiul în care se agață harta, un monument cu o înălțime de aproximativ doi metri, care redă plastic renumele municipiului Sighetu Marmației, cunoscut drept „locul în care se agață harta-n cui”. Dacă ne-ați rămas alături până aici, nu ne mai rămâne decât să vă spunem că nouă statutul de gazde ne șade cel mai bine, iar călătorului îi șade bine cu drumul. Cu alte cuvinte, bucuroși, vă așteptăm!

Alte sugestii

Ridicată în anul 1672 din lemn de brad pe temelie de piatră, biserica este una de mici dimensiuni, având un pridvor deschis, pronaos peste care se înalță turla, naos și altar. Din pictura inițială a pereților interiori, dar și din cea care a înlocuit-o pe aceasta, realizată în anul 1871, se mai păstrează astăzi doar fragmente. Unicitatea edificiului este dată de forma altarului, biserica fiind singura din județul nostru care are un altar poligonal, cu șase laturi exterioare. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Timur Chiș
203, Moisei 437195, Romania
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din satul Mănăstirea a fost construită în secolul al XVII-lea. Lăcașul ridicat din lemn de stejar are pridvorul închis, deasupra acestuia înălțându-se un turn-clopotniță cu galerie și coif conic. Interior bisericii încă păstrează fresce pe lemn datate în 1783, în timp ce dintre pereții exteriori, doar cel de la intrare a fost pictat. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Rada Pavel
Mănăstirea, Romania
Conform arhivelor, Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Ieud Vale datează din jurul anului 1710, în timp ce în tradiția populară se vehiculează anul 1717. Biserica surprinde prin dimensiuni, fiind una dintre cele mai mari construcții de lemn din România, dar și prin legenda ridicării sale, la care se spune că vestitul haiduc Pintea Viteazul a contribuit cu o căciulă cu galbeni. Din nefericire, pictura pereților interiori este distrusă în mare parte. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Rada Pavel
Ieud, Romania
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Hoteni a fost construită în anul 1790 în satul Slatina din Ucraina de azi, fiind strămutată la Hoteni după 1895. În anul 1942, pronaosul construcției dreptunghiulare a fost extins spre apus. Sfântul lăcaș are acoperișul cu poală dublă și turnul cu foișor deschis, încheiat cu un coif cu baza pătrată. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Rada Pavel
Hoteni, Romania
Lăcaș de cult declarat monument istoric, biserica de lemn cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din Hărnicești a fost datată dendrocronologic în jurul anului 1679, având un plan rectangular și acoperișul supraetajat pe laturi. Proporțiile sale o fac neobișnuită, având în vedere că acoperișul măsoară zece metri, iar turnul doar nouă. În exterior, biserica este înconjurată de un brâu sculptat, în timp ce din pictura interioară nu se disting decât câteva fragmente. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Rada Pavel
Hărnicești, Romania
Există mai multe opinii privind istoricul bisericii de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae”, amplasată în centrul localității Glod. Conform unora, aceasta a fost construită în jurul anului 1700, alte păreri plasând ridicarea bisericii în jurul anului 1784. Lăcașul cu influențe moldovenești păstrează în altar fragmente din pictura murală care se presupune că ar fi opera zugravului Ianoș Opriș. În patrimoniul bisericii se regăsesc icoane pe lemn și sticlă, cruci, mobilier și cărți extrem de valoroase. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Timur Chiș
Glod 437311, Romania
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Ferești datează din anul 1798, fiind ridicată din bârne de stejar. Deși interiorul acesteia este slab luminat, spațiul surprinde prin culorile vii ale picturilor care decorează pereții, acestea trecând printr-un proces de restaurare în prima jumătate a secolului al XIX-lea. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Rada Pavel
Giulești, Romania
Ridicată în anul 1760, biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Budești Susani este atipică datorită proporțiilor, pronaosul acesteia fiind alungit în secolul XIX. Totodată, potrivit inscripțiilor de pe ușile bisericii, iconostasul este mai vechi decât construcția în sine, datând din anul 1628. Ușile împărătești păstrează picturi în care se regăsește influența artei moldovenești. *Sursa foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Karin Lachner
Budești 437070, Romania
Construită în anul 1699 în Vișeul de Jos, biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” a fost oferită botizenilor în anul 1899. Edificiul respectă specificul bisericilor maramureșene, acoperișul având poală dublă. De asemenea, tocul ușii de la intrare este decorat asemenea porților maramureșene, în timp ce funia sculptată în lemn înconjoară biserica. 
Botiza 437065, Romania