Rezervația Naturală Peștera din Dealul Solovan

Parte din teritoriul administrativ al comunei Coroieni, rezervația naturală de tip geologic „Cheile Babei” cuprinde sectorul de chei săpat de pârâul Poieni în calcare eocene și se întinde pe o suprafață de aproximativ 15 hectare. Rezervația adăpostește mici cascade, canioane și câteva peșteri, având și o deosebită importanță biologică. În zonă se mai pot vedea și renumitele cuptoare de var în care, în trecut, se ardea piatra din carieră. *Sursa forto: Bogdan Petrovan

În imediata vecinătate a orașului Borșa găsim cea mai mare rezervație naturală geomorfologică, faunistică și floristică din această parte a României, aceasta întinzându-se pe o suprafață de 3300 de hectare. Rezervația înglobează golul alpin și pădurile de conifere din Masivul Pietrosu Rodnei, dezvăluind totodată un relief glaciar de o importanță deosebită.

Rezervația naturală Coloanele de la Limpedea se află în cartierul Ferneziu al municipiului Baia Mare. Situl este o rezervație naturală de tip geologic, declarată arie protejată de interes național în anul 2000. Stânca vulcanică are un aspect spectaculos, fiind încadrată de păduri de fagi, carpeni, pini și mesteceni. Rezervația se întinde pe o suprafață de trei hectare, la o altitudine medie de 300 metri. Există aici mici terase pe care s-au format petece de vegetație ierboasă, astfel că locul duce cu gândul la perioada preistorică, când toată natura era sălbatică, neatinsă de om. ”Orga de piatră” are mare căutare în rândul alpiniștilor. Traseele de cățărare din zonă sunt extrem de apreciate de către cei care vin aici pentru a-și încerca limitele. Cariera de piatra vulcanica are organizate trasee cu un grad de dificultate ridicat, astfel ca, doar cei pregătiți o pot escalada.

Rezervația naturală mixtă, geologică și peisagistică, Peștera și Izvorul Albastru al Izei este una dintre cele mai vizitate dintre ariile protejate de interes național din județul Maramureș. Această arie protejată face parte din Parcul Național Munții Rodnei și se întinde pe o suprafață de aproximativ 100 de hectare, cuprinzând peșteri, stâncării și canioane. Denumirea este dată de unul dintre afluenții râului Iza, a cărui apă este de un albastru - verzui rar întâlnit pe teritoriul României. Deși se află pe teritoriul administrativ al comunei Săcel, cel mai accesibil traseu pornește din localitatea Moisei, străbătând o zonă cu văi și coline de o frumusețe rară.

Impresionant în orice perioadă a anului, Parcul Național Munții Rodnei constituie o rezervație a biosferei și al doilea parc natural ca întindere din România, prezentând numeroase opțiuni de drumeții, mountain-biking, parapantism sau speoturism. Numeroasele văi și circuri glaciare, precum și cele 67 de lacuri pe care le cuprinde sporesc spectaculozitatea parcului. Aici se află și peștera Izvorul Albastru care, pe lungimea sa de aproximativ 2,5 kilometri este presărată cu cascade și galerii impozante.

Pădurea Crăiască este un petec verde de 49 ha, care a devenit în 1964 rezervație de semințe pentru speciile de stejar și larice, iar în anul 2000 a fost declarată arie naturală protejată, aflându-se în proprietatea Ocolului Silvic Mara. Această pădure este deosebită pentru asocierea neobișnuită de specii de arbori: stejar, gorun și larice, care vegetează alături de carpen, cireș sălbatic, alun, mur. Aici există încă multe exemplare monumentale de stejar, cu vârste de peste 250 de ani, înălțime de 30 m și diametru al trunchiului de peste 2 metri.

Grupă muntoasă care aparține Carpaților Maramureșului și Bucovinei, Munții Țibleș sunt formați aproape exclusiv din roci vulcanice. Aceștia prezintă înălțimi cuprinse între 800 și aproximativ 1800 de metri, Vârful Bran, cu o înălțime de 1840 de metri, fiind cel mai înalt. Aici se poate vizita rezervația naturală de tip mixt Arcer-Țibleș-Bran, o arie protejată, recunoscută pentru potențialul geologic, floristic și faunistic deosebit. De pe Munţii Ţibleş pot fi admirate 3 regiuni: Ţara Maramureşului, Lăpuşului şi ţinutul Năsăudului.

Munții Rodnei ating cele mai mari altitudini din Carpații Orientali, Vârful Pietrosu, cel mai înalt din această grupă montană, măsurând 2.303 metri. Aici se poate explora al doilea parc național ca mărime din România, care dezvăluie printre cele mai frumoase peisaje glaciare. În cadrul acestui parc există trei zone de protecție strictă și patru zone de protecție integrală care surprind prin peisajul deosebit, dar și prin prezența unor specii de floră și faună extrem de rare.

Grupa muntoasă Munții Maramureșului face parte din Carpații Maramureșului și Bucovinei și se întinde atât pe teritoriul României, cât și al Ucrainei. Pe teritoriul românesc, Vârful Farcău este cel mai înalt pisc, atingând 1.957 de metri. Un teritoriu considerabil din Munții Maramureșului a fost declarat arie protejată, constituind cel mai mare parc natural din România. Parcul Natural Munții Maramureșului cuprinde patru rezervații naturale, ce se suprapun peste două situri Natura 2000, unde găsim 171 de kilometri de trasee turistice marcate.