Municipiul Sighetu Marmației
Municipiul Sighetu Marmației

Municipiul Sighetu Marmației

Despre

Astăzi ne plimbăm haihui, unde s-o pus harta-n cui

Deși ne vin de-a valma gândurile când încercăm să cuprindem toate comorile turistice ale Sighetului, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei se detașează, în primul rând pentru că în acest loc încă răsună strigătul mut al suferinței îndurate de cei care au căzut pradă nedreptăților unui regim dictatorial. Fiecare celulă a fostei închisori a fost amenajată ca sală muzeu, descriind cronologic sau tematic teroarea regimului comunist. În una dintre curțile memorialului se poate vizita un Spațiu de Reculegere și Rugăciune, construit în amintirea celor aproape 8000 de deținuți care au sfârșit în închisorile, lagărele și locurile de deportare din România. Muzeul adăpostește mai multe opere de artă care înnobilează spațiul și amplifică experiența profund emoțională pe care vizitatorii acestui loc o resimt, cea mai de amploare lucrare fiind grupul statuar „Cortegiul Sacrificaților”. Tot din ansamblul acestui muzeu face parte și Cimitirul Săracilor, unde se spune că au fost îngropați 54 de deținuți. Acesta este împrejmuit de brazi care descriu forma României, iar în punctul în care se regăsește orașul Sighetu Marmației pe această hartă, a fost înălțat un altar-cenotaf, în spatele căruia tronează o cruce în stil bizantin.
 
Printre nestematele patrimoniului muzeal din municipiul Sighetu Marmației regăsim și secțiile Muzeului Maramureșului, o instituție sub a cărei vastă cupolă se regăsesc colecții dintre cele mai interesante. Niciun vizitator al Maramureșului nu poate să rateze ocazia de a vedea o veritabilă radiografiere a arhitecturii tradiționale locale, pusă în scenă de cele peste 40 de obiective de patrimoniu expuse în cadrul Muzeului Satului Maramureșean. Această experiență trebuie musai completată prin vizitarea Muzeului Etnografic al Maramureșului, ale cărui colecții completează imaginea tradițională a satului maramureșean. Cu adevărat impresionantă poate fi și incursiunea în bogăția naturală a Depresiunii Maramureșului, reliefată prin valoroasele exponate de botanică, vertebrate, ciuperci, minerale, roci şi fosile, regăsite în cadrul Secției de Științe Naturale. Vă propunem și o călătorie în timp, care merge tocmai până în neolitic și care este posibilă prin explorarea fondului muzeistic al Secției de Istorie-Arheologie. Următorul punct de popas este Secţia de Istoria Culturii – Memorialistică – Artă - Casa Muzeu Dr. Ioan Mihalyi de Apşa, adăpostită chiar de clădirea în care a trăit și și-a elaborat opera marele istoric român. Bineînțeles că nu uităm de Muzeul Culturii și Civilizației Evreiești din Maramureș - Casa Memorială Elie Wiesel și vă invităm să treceți pragul locuinței în care renumitul romancier, dramaturg, eseist şi memorialist, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a trăit până la 15 ani. Despre cultura evreiască ne amintește și cimitirul evreiesc, cel mai mare dintre cele 52 existente în Maramureșul Istoric. Acesta adăpostește pietre funerare vechi de sute de ani, dar și renumitul Monument al Săpunului, ridicat în amintirea evreilor care au sfârșit în lagărele de exterminare naziste.
 
Știm că multe dintre obiectivele deja propuse pot să fie copleșitoare, pentru că numai un om sărac în simțiri ar putea să rămână indiferent la supliciile unor timpuri care nici măcar nu sunt foarte departe de noi, motiv pentru care vă oferim câteva sugestii de reculegere, în cele mai frumoase lăcașuri sfinte din Sighetu Marmației. Biserica ucraineană „Înălţarea Sfintei Cruci”, Mănăstirea Piariștilor, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Reformată și Noua Sinagogă Sefardă sunt câteva dintre locurile de închinăciune, dintre care unele vechi de secole, care promit să vă ia de pe umeri povara unei istorii nedrepte și să vă prezinte câte puțin din varietatea cultural-spirituală a zonei.
 
Un loc aparte printre atracțiile municipiului îl ocupă monumentele de arhitectură care, la cât sunt de numeroase, par că se află într-o competiție constantă pentru atenția turiștilor. Tribunalul Comitatens, Palatul Reduta, Palatul Cultural Astra, Palatul Szabó Aurel, casa cu cariatide, Sediul Lojei Francmasonice, Casa Darvay și clădirile liceelor Pedagogic, Dragoș Vodă, Leowey Klara și „Taraș Sevcenko” sunt câteva dintre bijuteriile arhitecturale care îmbină stiluri, viziuni și tot atâtea povești trecute prin clepsidra timpului.
 
Când negura amenințărilor actuale va înceta să se mai abată asupra noastră, veți putea gusta din plin și din viața culturală a Sighetului Marmației, care se laudă cu două festivaluri de poveste. Festivalul Antic și Medieval Aeternus Maramorosiensis reproduce o atmosferă ancestrală, redată printr-un program variat, care cuprinde spectacole pirotehnice, concerte, concursuri și expoziții. Cel de-al doilea eveniment cu tradiție aici este Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Marmaţia", un prilej inedit de a vă familiariza cu felul în care maramureșenii se pregătesc, simt și trăiesc cele mai frumoase sărbători din an.
 
După toată această experiență, vrem să încheiem într-un registru vesel și vă invităm să vedeți cu ochii voștri cuiul în care se agață harta, un monument cu o înălțime de aproximativ doi metri, care redă plastic renumele municipiului Sighetu Marmației, cunoscut drept „locul în care se agață harta-n cui”. Dacă ne-ați rămas alături până aici, nu ne mai rămâne decât să vă spunem că nouă statutul de gazde ne șade cel mai bine, iar călătorului îi șade bine cu drumul. Cu alte cuvinte, bucuroși, vă așteptăm!

Alte sugestii

Construită în secolul al XVIII-lea, biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Răzoare se remarca prin lemnul care acoperă construcția la exterior și lambriurile de lemn care pot fi regăsite și în interior, până la jumătatea pereților. Edificiul are o planimetrie tip navă, cu pridvor închis, pronaos, naos și altar rectangular decroșat, un acoperiș învelit în draniță și turn-clopotniță cu coif tronconic. Pereții interiori sunt zugrăviți, fiind împodobiți cu icoane și ștergare tradiționale. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop
Răzoare 435610, Romania
Cu o datare incertă, care o plasează fie în secolul al XVII-lea, fie în secolul al XVIII-lea, biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” a fost strămutată din Suciu de Jos în satul Rogoz, în anul 1883. Lăcașul surprinde prin proporțiile turnului drănițit, având coiful așezat pe opt stâlpi de formă tronconică. În interior pictura s-a conservat în pronaos și pe cafas, fiind însă degradată în altar. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
273, Rogoz 435611, Romania
Ridicată între anii 1809-1819, biserica de lemn „Sfinții Apostoli” din Poiana Botizii a trecut printr-un proces de extindere în anul 1920, când i-a fost adăugată o tindă. Lăcașul de dimensiuni medii, construit din lemn de stejar pe temelie de piatră, a fost pictat în interior în anul 1906. Acoperișul bisericii este învelit în draniță, iar turnul amplasat deasupra naosului este format dintr-o singură secțiune scândurită. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop
Poiana Botizii, Romania
Biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Peteritea datează din secolul al XVIII-lea, având o planimetrie constituită din pridvor susţinut de şase stâlpi, pronaos, naos și altar poligonal. Acoperișul este realizat din șițe, iar coiful turnului-clopotniță este de formă octogonală, având în extremitatea superioară o cruce cu bulb. Pictura din interior a fost realizată, cel mai probabil, în anul 1900, când biserica a fost supusă unui amplu proces de restaurare.  *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop
Peteritea 437384, Romania
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Lăpuş datează din anul 1697, fiind construită din lemn de frasin pe temelie de piatră. Edificiul este realizat pe un plan tip navă, având un turn cu un coif conic. La exterior biserica prezintă decorațiuni la nivelul pereților și al portalului de intrare, predominând motivul fagurelui și crucile cenotafe. Din pictura inițială se mai disting fragmente pe pereții pronaosului și ai naosului. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop
Lăpuș 437175, Romania
Biserica din lemn de ulm „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Libotin datează din anul 1671. Aceasta a fost ridicată inițial în localitatea Remetea Chioarului, fiind strămutată în Libotin în anul 1811. Lăcașul se înscrie în rândul celor de mici dimensiuni, având formă de navă și un turn-clopotniță de formă pătrată. Exceptând bolta absidei și tavanul pronaosului, interiorul construcției este zugrăvit în întregime.  *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop
Libotin 437132, Romania
Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Larga a fost ridicată în anul 1802, respectând o planimetrie standard, cu pronaos, naos și altar. Peste acoperișul în patru ape se înalță turnul-clopotniță, al cărui coif are streașina pentagonală. În interior se mai disting fragmente ale picturii realizate de către pictorul Gheorghe Opriș. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
Larga, Romania
Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Jugăstreni a fost construită în perioada 1846-1866, la ridicarea acesteia aducându-și aportul cunoscutul meșter lemnar Horța. Planimetria lăcașului este cea standard, cu pridvor, pronaos, naos și altar poligonal, în timp ce acoperișul este învelit în tablă, deasupra acestuia ridicându-se turnul-clopotniță cu coiful în formă octogonală. În interior s-a conservat pictura realizată în anul 1866. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop
Jugăstreni 437383, Romania
Biserica de lemn „Sfântul Ioan Evanghelistul” datează din anul 1803 și a fost ridicată din lemn de stejar, fiind amplasată inițial în satul Fântânele și strămutată în satul Izvoarele în anul 1926. Având pridvor, pronaos, naos și altar, construcția are un acoperiș din draniță de fag și un turn-clopotniță al cărui coif se termină cu o cruce din fier cu semilună. Pereții interiori au fost pictați în anul 1998. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
Izvoarele, Romania