Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Sat Șugatag

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Ulmeni datează din anul 1720, fiind reconstruită pe actualul amplasament în anul 1895. După strămutare, pereții bisericii au fost tencuiți atât la interior, cât și la exterior, tot atunci fiind înfundat și foișorul turnului. Iconostasul și ușile împărătești surprind prin frumusețea picturilor, despre care se crede că au fost executate de către un pictor italian. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica

Deși tradiția sa merge în timp până la finalul anilor 1600, biserica de lemn din Someș-Uileac a fost construită pentru a treia oară în anul 1897, aparținând cultului reformat. Așezământul este unul de mici dimensiuni, având un turn-clopotniță modest, cu un coif cu bulb, acoperit cu tablă. Pereții bisericii sunt văruiți și nu prezintă decorațiuni. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Orțîța a fost datată dendrocronologic în perioada anilor 1782-1785, aceasta trecând de-a lungul timpului prin mai multe procese de restaurare. În anul 2007, turnul a fost refăcut pentru a doua oară, revenindu-se la forma sa inițială, prilej cu care a fost înlocuit și acoperișul din tablă, cu unul din șindrilă. Pictura din interior s-a conservat în mare măsură, însă necesită restaurare. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica

Deși vechimea sa este disputată de către specialiști, biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Buzești a fost datată prin inscripție în anul 1799, fiind construită din lemn de stejar pe fundație de piatră. Aceasta se încadrează în planimetria specifică lăcașurilor de cult ortodoxe, având pridvor, pronaos, naos și altar decroșat. Turnul-clopotniță a avut inițial o înălțime mai mare, însă a fost refăcut în urma unei furtuni, măsurând în prezent 22,3 metri. Pictura interioară a fost realizată în secolul al XIX-lea, fiind atribuită de către unii pictorului Ștefan din Sișești. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Bicaz datează din anul 1779, având un acoperiș de șindrilă și un turn-clopotniță cu fleșă ascuțită, în care sunt adăpostite două clopote. În interior încă se păstrează fragmente ale picturii inițiale, realizate în jurul anului 1780. Pe ancadramentul ușii de la intrare și pe cel al trecerii dintre pronaos și naos se regăsesc decoruri cu motivul frânghiei, rozete și figuri geometrice. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica 

Ridicată în jurul anului 1699 în Gârdani, biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” a fost strămutată în Arduzel intre aproximativ 70 de ani mai târziu. Deși lăcașul are un turn de mici dimensiuni, acesta se remarcă prin baza coifului care este vizibil extinsă peste foișor. Din păcate, pictura pereților interiori este degradată aproape în întregime. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica

Mănăstirea Habra este amplasată pe hotarul comunei Groși și poartă hramul „Învierea Domnului”. Atestată documentar pentru prima dată în anul 1604, mănăstirea a dispărut un deceniu mai târziu din cauza susținerii pe care clerul românesc i-a acordat-o domnitorului Mihai Viteazul. După ce veacuri la rând credincioșii au perpetuat legendele născute în jurul mănăstirii, din anul 1990 a fost reluat obiceiul pelerinajului de Paște pe locul fostului așezământ, fiind apoi decisă reclădirea mănăstirii. Arhitectura lăcașului a fost inspirată de modelul Mănăstirii Cozia, având însă dimensiuni mai modeste.

Rezervația naturală Arboretul de Castan Comestibil Baia Mare este o arie protejată de interes național, situată pe teritoriul administrativ al Municipiului Baia Mare și al orașelor Baia Sprie și Tăuții Măgherăuș. Această rezervație, care se întinde pe aproximativ 500 de hectare cuprinde suprafețe populate cu castan comestibil, arbore legat puternic de istoria orașului Baia Mare și consemnat pentru prima dată într-un document în anul 1642. Aria protejată dezvăluie vizitatorilor cele mai frumoase spectacole naturale în lunile iunie și octombrie.

Aria protejată Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii face parte din Parcul Natural Munții Maramureșului. Pe suprafața sa de 500 de hectare, rezervația cuprinde ponoare, izvoare, văi, abrupturi, căldări glaciare, dar și jnepenișuri, pășuni și păduri de confiere. Aria protejată adăpostește exemplare de cocoș de mesteacăn.