Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Bogdan Vodă

Potrivit Monografiei Protopopiatului Lăpuș, biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” a ridicată între anii 1735-1738 și strămutată din Suciu de Jos în satul Boiereni, în anul 1810. Având dimensiuni medii, lăcașul este constituit din pronaos, naos şi altar, distingându-se prin turnul scurt şi drăniţit în partea superioară. Coiful, de formă piramidală, este acoperit cu tablă și susținut de opt stâlpi. Interiorul bisericii este tencuit, pictura regăsindu-se numai pe uşile împărăteşti şi diaconeşti. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop

Ridicată în anul 1870 de meșterii Petruț Ioan și Petruț Grigore din Măgoaja, biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Costeni prezintă o planimetrie clasică, cu pridvor pe latura vestică, pronaos, naos și altar poligonal. Construcția se încadrează în rândul celor de mari dimensiuni, având un acoperiș în patru ape, un turn-clopotniță înalt, cu patru turnulețe și un coif de formă piramidală. În exterior, pereții sunt decorați la nivelul portalului de intrare, în timp ce în interior sunt văruiți în albastru deschis. În anul 2017, în urma unei furtuni puternice, coiful bisericii s-a prăbușit. Începând cu 2020, lăcașul face obiectul unui amplu proces de reabilitare.

Datând din anul 1892, biserica „Sfinţii Împăraţi” din Aspra a fost construită din lemn rotund nefățuit. Pereții exteriori sunt îmbrăcați un lut și vopsiți într-o nuanță de albastru specifică zonei. Tot de zonă reamintește și planimetria construcției, care duce cu gândul la casele din Țara Lăpușului. Pereții interiori au fost văruiți, fiind decorate cu picturi doar bolta, iconostasul şi parapetul balconului.

Construită din lemn de stejar în secolul al XVII-lea, biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Valea Stejarului se înscrie, datorită proporțiilor, în specificul maramureșean. În interior, pictura specifică iconografiei bizantine, realizată pe pânză, se mai păstrează doar în mică parte. Cu toate acestea, în edificiu se regăsesc mai multe obiecte valoroase, precum: icoane, cărți de ritual, Tripticul sau medalioanele de pe ușile împărătești. Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Rada Pavel

Ridicată în secolul al XVII-lea, biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a fost adusă în Strâmtura în anul 1661 de la mănăstirea din Rozavlea. În forma inițială s-au mai păstrat de-a lungul timpului altarul, bolta și iconostasul, în timp ce pictura interioară datează din anul 1775. Lăcașul adăpostește obiecte de valoare precum „Cazania lui Varlaam” și icoane pe sticlă realizate în secolele XVIII și XIX. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Timur Chiș

Biserica de lemn cu hramul  „Adormirea Maicii Domnului” din Șieu datează din jurul anilor 1717-1720, însă a trecut prin mai multe procese de renovare la mijlocul secolului al XVIII-lea, în prima jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX. Din construcția inițială s-au mai păstrat structura pereților în partea de jos, cheotorile vechi la altar, scobiturile din consolele interioare, fragmente dintr-o fereastră cu oblon, portalele de intrare în tindă și pronaos, dar și unele icoane vechi împărătești.

Cea mai veche construcție care îmbogățește patrimoniul Muzeului Satului Maramureșean este biserica, strămutată aici din localitatea Oncești, unde fusese adusă din satul Criciova, de pe malul drept al Tisei. Trăsăturile arhaice ale construcției sunt reliefate de ferestrele mici, structura închiotorată pe două nivele și prezența unei uși împărătești și a uneia diaconești. Pictura lăcașului care datează din secolul al XVI-lea a fost refăcută în anul 1802. 

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Sat-Șugatag a fost ridicată din lemn de stejar datat în jurul anilor 1698-1699. Proporțiile ansamblului, acoperișul cu poală dublă deasupra pronaosului și naosului și cu o singură streașină deasupra altarului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape sunt doar câteva elemente care încadrează lăcașul de cult în tipologia bisericilor de lemn maramureșene. Pereții exteriori sunt decorați cu motivul frânghiei, în timp ce în interior se mai pot distinge doar fragmente din pictura care împodobește lăcașul. 

Construită din lemn de stejar în jurul anului 1639, biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Sârbi Susani dezvăluie prin forma acoperișului și trecerea spre partea sacră, unele dintre cele mai arhaice trăsături regăsite în arhitectura sacrală de lemn românească. Portalul de intrare care se crede că evocă un calendar bizantin, a supraviețuit timpului, oferind o valoare inestimabilă bisericii.  *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Rada Pavel