Locații

Complexul Mănăstirii Ruoaia, care poartă hramul „Nașterea Maicii Domnului" și a cărei piatră de temelie a fost pusă în anul 1995, cuprinde o biserică în stil maramureșean, un paraclis, un altar de vara și corpuri de chilii. Tradiția bisericească a locului merge în trecut, până în anul 1315, când aici exista un alt lăcaș monahal, care avea să fie distrus mai bine de trei secole mai târziu. În cadrul ansamblului monahal poate fi vizitată Colecția Muzeală Sătească Lăpuş, alcătuită din obiecte, unelte tradiționale și piese vestimentare, care poartă amprenta etnografică a acestei zone.

Amplasată în anul 2014 pe Vârful Țibleș, la o altitudine de 1.839 de metri, crucea monument veghează la granița județelor Maramureș și Bistrița-Năsăud, fiind un omagiu adus celor care, în trecut, s-au refugiat în acest munți și având, totodată, un rol de protecție pentru comunitățile din zonă. Monumentul cu o înălțime de cinci metri este constituit dintr-o cruce construită din blocuri de piatră, deasupra căreia se află un clopot,  ambele încadrate de o arcadă realizată din lemn, care amintește de vestitele porți maramureșene.

Cu o lungime totală de 36 de kilometri, din care 25 de kilometri alcătuiesc o rezervație naturală, Defileul sau Cheile Lăpușului impresionează prin sectoarele de tip canion și custurile stâncoase, zona fiind pe cât de sălbatică, pe atât de frumoasă. Diversitatea biologică, peisajele deosebite, precum și posibilitățile de practicare a sporturilor extreme pe care le oferă, dau unicitate "Cheilor Lăpușului" și atrag numeroși turiști.

Ridicarea mănăstirii cu hramul "Sfânta Ana" a început în anul 1923, preotul ctitor Nicolae Gherman construind-o în memoria fiicei sale, pe care a pierdut-o când copila avea numai 10 ani. Inițial, biserica avea dimensiuni modeste, însă în anul 1996 a demarat construcția unei noi și impunătoare biserici. Lăcașul are formă de cruce și un singur turn cupolă care se remarcă prin elemente moldovenești. Cu toate acestea, înălțimea de 48 de metri a bisericii este specifică arhitecturii maramureșene. În paraclisul mănăstirii se găsește o icoană despre care se spune că este făcătoare de minuni.

Grupă muntoasă care aparține Carpaților Maramureșului și Bucovinei, Munții Țibleș sunt formați aproape exclusiv din roci vulcanice. Aceștia prezintă înălțimi cuprinse între 800 și aproximativ 1800 de metri, Vârful Bran, cu o înălțime de 1840 de metri, fiind cel mai înalt. Aici se poate vizita rezervația naturală de tip mixt Arcer-Țibleș-Bran, o arie protejată, recunoscută pentru potențialul geologic, floristic și faunistic deosebit. De pe Munţii Ţibleş pot fi admirate 3 regiuni: Ţara Maramureşului, Lăpuşului şi ţinutul Năsăudului.

Casa muzeu a fost ridicată între anii 2006 - 2008, la inițiativa preotului ortodox Ioan Chirilă, pe locul unde funcționase fosta școală confesională ortodoxă. Deși construcția nu are o vechime însemnată, aceasta pare desprinsă din vremuri de demult datorită tipologiei arhitecturale tradiționale, specifică zonei etnografice Lăpuș. Construcția din lemn de brad și stejar, pe temelie de piatră, dezvăluie un interior modest alcătuit din trei încăperi: camera, tinda și cămara. Camera muzeului cu pereți scunzi și ferestre mici, adăpostește obiecte, unelte și textile tradiționale, dintre care unele vechi de sute de ani. Lada de zestre, războiul de țesut, lada de cereale, cămășile și zadiile sunt doar câteva dintre obiectele care refac imaginea vieții simple și autentice de altădată. Lăudabil este și faptul că toate obiectele care dau valoare „Casei Lăpușene" au fost donate de către locuitorii din Rogoz și, prin urmare, toate poartă povestea și încărcătura celor care le-au făurit și folosit de-a lungul vremii. Un alt punct forte al acestui muzeu este reprezentat de amplasarea sa în centrul localității, în imediata proximitate a bisericii de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", edificiu cu o arhitectură complexă și o frumusețe aparte, care a fost inclus pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Biserica datează din anul 1661 și este cea mai renumită capodoperă arhitecturală și religioasă din Țara Lăpușului.

Parte din teritoriul administrativ al comunei Coroieni, rezervația naturală de tip geologic „Cheile Babei” cuprinde sectorul de chei săpat de pârâul Poieni în calcare eocene și se întinde pe o suprafață de aproximativ 15 hectare. Rezervația adăpostește mici cascade, canioane și câteva peșteri, având și o deosebită importanță biologică. În zonă se mai pot vedea și renumitele cuptoare de var în care, în trecut, se ardea piatra din carieră. *Sursa forto: Bogdan Petrovan

Situată la o altitudine de 1040 de metri, mlaștina oligotrofă Tăul Negru constituie o arie naturală protejată, în al cărei areal se găsesc specii vegetale deosebite, impunându-se astfel conservarea biodiversității din zonă. Turbăria, care ajunge în unele zone la înălțimi cuprinse între 1.8 și 3 metri, prezintă în partea centrală un ochi de apă negricioasă.

Situată în Munții Lăpușului, la o altitudine de 285 de metri, Peștera cu Oase constituie o arie naturală cu o însemnată importanță speologică. Peștera fosilă cu o singură intrare și o dezvoltare de aproximativ 40 de metri dezvăluie mai multe holuri, săritori și galerii, însă importanța ei deosebită este dată de oasele de ierbivore și cele de urs aparținând unei specii dispărute, descoperite aici, precum și de urmele de locuire pe care le prezintă. Mai mult, localnicii spun că peștera ar fi servit drept ascunzătoare pentru legendarul haiduc, Pintea Viteazul.