Muzeul de icoane și carte veche „Episcopul Gavril de Bârsana”

Grupa muntoasă Munții Maramureșului face parte din Carpații Maramureșului și Bucovinei și se întinde atât pe teritoriul României, cât și al Ucrainei. Pe teritoriul românesc, Vârful Farcău este cel mai înalt pisc, atingând 1.957 de metri. Un teritoriu considerabil din Munții Maramureșului a fost declarat arie protejată, constituind cel mai mare parc natural din România. Parcul Natural Munții Maramureșului cuprinde patru rezervații naturale, ce se suprapun peste două situri Natura 2000, unde găsim 171 de kilometri de trasee turistice marcate.

Parte a Carpaților Maramureșului și Bucovinei, Munții Gutâi surprind prin peisaje de poveste, dominate de păduri de conifere și foioase, dar și de pășuni. Deși cel mai înalt vârf al acestei grupe muntoase este Gutâiul Mare, cu o înălțime de 1.443 de metri, preferatul turiștilor este Vârful Creasta Cocoșului în preajma căruia, pe o suprafață de aproximativ 50 de hectare se întinde o impresionantă rezervație de tip mixt. Pe lângă Creasta Cocoșului, Munții Gutâi adăpostesc alte nouă zone cu statut de rezervație.

Comitetul de Cultură și Artă al Regiunii Maramureș a decis realizarea Monumentului Ostașului Român în semn de recunoștință pentru militarii romani căzuți în bătăliile celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest monument a fost realizat de sculptorul Andrei Ostap împreună cu arhitectul Anton Drâmboiau și are o lungime de 16 metri și o înălțime de peste10 metri. Pe partea interioară a zidului construit din ciment și piatră, sunt gravați muncitori și agricultori, iar pe partea exterioară regăsim scene de luptă: soldați, arme, tunuri și tancuri. În apropierea monumentului este amenajat un cimitir memorial al ostașilor care au luptat pentru țară.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenței, unul dintre punctele de reper ale județului nostru, a fost deschis în amintirea nedreptăților unui regim dictatorial, dar și a sufletelor care i-au căzut pradă și pe care nu ne permitem să le dăm uitării. Ideea înființării acestui Memorial care constituie un „un mijloc de resuscitare a memoriei colective”, a început să se materializeze în anul 1993, prin inițiativele Fundaţiei Academia Civică, propunerea proiectului-cadru către Consiliul Europei fiind făcută de către Ana Blandiana. După ani de eforturi laborioase, Memorialul a fost inaugurat la data de 20 iunie 1997, fiecare celulă devenind o sală muzeu care descrie cronologic sau tematic prețul scump plătit de națiunile Europei de Est sub teroarea regimului comunist. În una dintre curțile fostei închisori se poate vizita și un Spațiu de Reculegere și Rugăciune proiectat de către arhitectul Radu Mihăilescu, loc în care estetica antică se împletește cu cea modernă, într-un strigăt mut al suferinței îndurate de către cei aproape 8000 de deținuți care au sfârșit în închisorile, lagărele și locurile de deportare din România și ale căror nume au fost gravate pe pereții rampei de coborâre. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei adăpostește mai multe opere de artă care înnobilează spațiul și amplifică experiența profund emoțională pe care vizitatorii acestui loc o resimt. Cea mai de amploare lucrare care poate fi văzută aici este grupul statuar „Cortegiul Sacrificaților”, care poartă semnătura sculptorului Aurel I. Vlad și care evocă impactul regimului comunist asupra vieților oamenilor. Tot din ansamblul acestui muzeu face parte și Cimitirul Săracilor, amplasat la aproximativ doi kilometri în afara orașului, unde se spune că au fost îngropați 54 de deținuți care și-au pierdut viața în închisoarea politică.

Mănăstirea cu hramul "Schimbarea la Față" din Botiza este un așezământ monahal de maici, ridicat în formă de cruce, a cărui construcție a fost demarată la începutul anilor '90. Complexul a fost ridicat din lemn de brad pe temelie de beton și prezintă un decor specific maramureșean. Deși a fost inițial acoperită cu tablă, în prezent mănăstirea are acoperișul din șindrilă. Biserica din cadrul așezământului a fost sfințită în anul 2007 și prezintă un interior frumos decorat cu scene biblice, pictate în stil neobizantin. Mănăstirea adăpostește și o icoană despre care se spune că ar fi făcătoare de minuni.

Mănăstirea cu hramul "Sfinții Mihail și Gavril" a fost înființată în anul 1997, ansamblul fiind construit preponderent din lemn de stejar și brad. Biserica mănăstirii surprinde prin dimensiuni, având 78 de metri înălțime, cifră care o plasează în topul celor mai înalte construcții de lemn din Europa. Totodată, aceasta se remarcă prin arhitectura deosebită, având un pridvor în formă pentagonală, un demisol și un etaj în trei trepte. Crucea bisericii, care măsoară șapte metri înălțime, a fost placată cu patru kilograme de aur.

Situat la poalele Vârfului Gârgalău, la o altitudine de peste 1650 de metri, lacul Știol este un lac glaciar, din preajma căruia izvorăște cursul superior al râului Bistrița, cunoscut sub numele de Bistrița Aurie. La lacul Știol se poate ajunge urmând mai multe trasee care pornesc din zona Complexului Turistic Borșa.

Lacul Nistru din Tăuții Măgherăuș este un lac creat artificial, pe malul căruia vizitatorii pot campa în corturi sau în căsuțe de camping și unde pot practica pescuitul sportiv. Pentru cei care iubesc drumeția, peisajul este unul de poveste, lacul fiind înconjurat de o superbă pădure de fag. Chiar și cunoscătorii ciupercilor sunt bineveniți aici întrucât făgetul matur adăpostește diverse specii de ciuperci comestibile. Pescuitul se poate desfășura pe orice parte a lacului, la standurile special amenajate. Speciile de pește întâlnite aici sunt: crapul, somnul și șalăul.

Pitorescul lac din Munții Rodnei, renumit datorită formei sale care se aseamănă cu harta României, se află la atitudinea de 1825 de metri. Întins pe o suprafață de 3450 de metri, lacul cu apa limpede este alimentat de două izvoare naturale. Deasupra lacului se află Vârful Pietrosu, la o altitudine de 2303 metri, acesta fiind și cel mai înalt vârf al Carpaților Orientali.