Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Întrerâuri

Secția de Istorie – Arheologie din cadrul Muzeului Maramureșului funcționează într-o frumoasă clădire monument istoric, veche de aproape 300 de ani. Această secție a Muzeului Maramureșului aduce în atenția vizitatorilor expoziția intitulată "Sighetu-Marmaţiei – 680", care a fost pentru prima dată deschisă publicului în anul 2006. Din valorosul fond muzeistic fac parte exponate din paleolitic, mezolitic și neolitic, precum și una dintre cele mai cuprinzătoare colecții din epoca bronzului, cuprinzând peste 140 de exponate. Același interes îl suscită și colecția de arme albe și de foc, care încă poartă încărcătura conflictelor care au lăsat răni adânci în trecutul nostru. Tot aici, vizitatorii pot vedea file din istoria Sighetului, fiind expuse documente care refac parcursul vieții politice, economice și culturale a acestei zone, începând cu evul mediu și până în prezent. Mărturiile istorice ne poartă prin momentele cheie ale trecutului, precum Marea Unire care a dat viață dezideratului vechi de secole al poporului nostru, ororile celui de-Al Doilea Război Mondial sau momentul de cumpănă al Revoluţiei din decembrie 1989. Eforturile muzeului de conservare și promovare a valorilor culturale românești au fost recunoscute în anul 2020, când instituția a fost distinsă cu Medalia Aniversară "Centenarul Marii Uniri", conferită de către președintele României, Klaus Iohannis.

Muzeul Județean de Mineralogie "Victor Gorduza" Baia Mare, instituție care a funcționat inițial în cadrul Secției de Științe Naturale a Muzeului Județean Maramureș încă din 1976, a primit statutul juridic de muzeu în anul 1992. În cei aproximativ 45 de ani de activitate, Muzeul Județean de Mineralogie "Victor Gorduza" Baia Mare a reușit să se plaseze în topul muzeelor cu profil geologic din România. Patrimoniul muzeal care provine exclusiv din aflorimentele și minele din nord-vestul țării, a adus instituției statutul de cel mai mare muzeu de mineralogie cu reprezentare regională de pe întregul continent european. Cele patru colecții ale muzeului, respectiv cea de minerale, cea de fosile, cea de roci și cea de minereuri, înglobează peste 20.800 de piese. Pe lângă expoziția permanentă, organizată pe patru secțiuni, și anume petrografie, mineralogie, zăcăminte și flori de mină, renumitul muzeu a adus în atenția publicului și peste 195 de expoziții temporare, organizate atât în țară, cât și în străinătate. În cadrul expoziției permanente, eșantioanele unice de stibină, calcit, baritină, pirită, rondocrozit, fluorină, cuarț, ametist, gips și realgar fascinează irecuperabil vizitatorii, dezvăluind forme, varietăți, dimensiuni și culori nemaiîntâlnite. Tocmai acest caracter de raritate al exponatelor, dublat de spectaculozitatea acestora, conferă unora dintre acestea calitatea de tezaur al patrimoniului cultural național al României.

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureș este o instituţie publică de cultură cu o lungă tradiție în viața culturală a județului. Acesta a fost inițial înființat în anul 1904, sub denumirea de Muzeul orăşenesc Baia Mare. Din anul 2006 funcționează cu numele de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie, având sediul în localul Monetăriei, o clădire inclusă pe lista monumentelor istorice. Pe lângă acest sediu, în gestiunea muzeului se mai află și Bastionul Măcelarilor, un alt obiectiv emblematic al orașului Baia Mare. Expoziția permanentă a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureș cuprinde bunuri culturale care descriu evoluția comunităților din această zonă, unele dintre vestigiile arheologice datând chiar din Epoca Bronzului, iar altele din perioada medievală sau cea modernă. Vizitatorii au ocazia să descopere și peste 1500 de piese care reconstituie traiectoria mineritului din această zonă, de la unelte și mijloace de transport, până la documente și fotografii. De neratat este și colecția de ceasornice expuse în muzeu, care cuprinde aproximativ 300 de exponate, cu o inestimabilă valoare culturală și științifică. Această „călătorie” poartă vizitatorii printre diverse și interesante piese de toate tipurile și dimensiunile, care au servit, dea lungul timpului, mai multor scopuri: orologii de turn, ceasuri de masă şi de buzunar, pendule de perete și altele.

Muzeul Județean de Etnografie şi Artă Populară Maramureș este una dintre instituțiile publice de cultură emblematice ale județului, aflată în subordinea Consiliului Județean Maramureș și care cuprinde două locații: Secția Pavilionară și Muzeul Satului. Spațiul expozițional al Secției Pavilionare funcționează în clădirea fostului Teatru de Vară, unde în două dintre săli poate fi vizitată expoziția permanentă și în una expoziția temporară. Expoziția permanentă, intitulată "Lemnul în comunitatea tradițională din nordul Transilvaniei – de la leagăn la mormânt", aduce în atenția publicului etapele urmate în prelucrarea lemnului, uneltele tradiționale, interioarele țărănești, dar și elemente de port popular, podoabe tradiționale, obiecte de cult și ceramică, aparținând tuturor celor patru zone etnografice ale Maramureșului: Maramureșul Istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului. Nu doar interiorul acestui muzeu surprinde, ci și zona exterioară unde, dincolo de peisajul impresionant redat de câmpia întinsă de un verde care fură privirile, se mai poate observa și un ansamblu statuar format din 12 coloane, care poartă semnătura marelui sculptor Vida Géza. Muzeul Satului, cea de-a doua locație a Muzeului Județean de Etnografie şi Artă Populară Maramureș a fost inaugurat în anul 1984 și funcționează în aer liber. Din patrimoniul său fac parte adevărate capodopere ale arhitecturii populare, reprezentative, la rândul lor, pentru toate cele patru "țări" ale județului. O poartă maramureșeană impunătoare face tranziția dinspre oraș spre satul de pe deal, aceasta fiind realizată de renumitul meșter popular Găvrilă Hotico. Casele și anexele tradiționale adunate în acest colț de rai care rescrie file din trecutul Maramureșului, poartă vizitatorii într-o epocă dominată de simplitate, autenticitate și frumos.

Muzeul Judeţean de Artă "Centrul Artistic Baia Mare" este o instituție care aduce în atenția iubitorilor de artă creația artistică născută în Centrul Artistic Baia Mare, începând cu anul 1896, când acesta se afla sub atenta îndrumare a pictorului și pedagogului Simon Hollósy. Lucrări aparținând unui număr de peste 3000 de artiști vizuali din țară și străinătate fac parte astăzi din patrimoniul generos al instituției, de la pictură, grafică și sculptură, până la artă decorativă și fotografie. Colonia artistică înființată la Baia Mare în urmă cu mai bine de un veac, are un caracter de unicitate, întărit de continuitatea acestei bresle până în zilele noastre. Mulți artiști de renume și-au rafinat talentul aici, ajungând să fie parte a unor mișcări de avangardă și să-și expună creațiile alături de nume sonore din domeniu. Aproximativ 4500 de artefacte, dar și un generos fond documentar (documente, fotografii, cataloage, tipărituri, clișee, medalistică, grafică) întregesc colecțiile Muzeului Judeţean de Artă "Centrul Artistic Baia Mare". Dincolo de lucrările care poartă amprenta plastică a coloniei artistice de la Baia Mare și care constituie 95% din fondul muzeistic al acestei instituții, în muzeu se mai pot vedea și alte exponate de artă modernă românească, dar și lucrări care refac traseul artei europene pe parcursul a două secole, respectiv din secolul al XVIII-lea, până în secolul XX. Muzeul funcționează în actuala clădire din anul 1984, însă construcția datează din anul 1748, servind inițial ca sediul al Oficiului Salinar Maramureș, iar mai apoi trecând în proprietate privată.

Muzeul Florean este primul muzeu privat de artă contemporană din România, și se mândrește cu ineditul parc de sculptură monumentală, situat într-o poiană care se întinde pe mai bine de 40 de hectare. Muzeul Florean a fost fondat în anul 1997, printr-un efort conjugat al antreprenorului Victor Florean și al artistului Mircea Bochiș. Statuile din calcar, andezit sau marmură au ajuns să complimenteze atât de frumos peisajul din „Poiana Soarelui”, încât parcă au aparținut locului dintotdeauna. Colecțiile Muzeului Florean au crescut în timp, ajungând să însumeze în prezent peste 10.000 de piese de artă contemporană, semnate de artiști de pe mai multe continente ale lumii. Dincolo de patrimoniul valoros, Muzeul Florean mai este renumit și pentru inițiativele lăudabile de promovare a tinerelor talente. Anual, instituția pune în scenă trei astfel de inițiative, și anume: tabăra de sculptură Cărbunari, Salonul Internațional de Gravură Mică și Festivalul Internațional de Film Experimental. Tabăra de sculptură de la Cărbunari are un caracter de unicitate datorat faptului că toate lucrările sunt concepute pentru a se încadra în peisajul parcului de sculptură, unde ajung să și fie instalate la finalul evenimentului.

Casa muzeu a fost ridicată între anii 2006 - 2008, la inițiativa preotului ortodox Ioan Chirilă, pe locul unde funcționase fosta școală confesională ortodoxă. Deși construcția nu are o vechime însemnată, aceasta pare desprinsă din vremuri de demult datorită tipologiei arhitecturale tradiționale, specifică zonei etnografice Lăpuș. Construcția din lemn de brad și stejar, pe temelie de piatră, dezvăluie un interior modest alcătuit din trei încăperi: camera, tinda și cămara. Camera muzeului cu pereți scunzi și ferestre mici, adăpostește obiecte, unelte și textile tradiționale, dintre care unele vechi de sute de ani. Lada de zestre, războiul de țesut, lada de cereale, cămășile și zadiile sunt doar câteva dintre obiectele care refac imaginea vieții simple și autentice de altădată. Lăudabil este și faptul că toate obiectele care dau valoare „Casei Lăpușene" au fost donate de către locuitorii din Rogoz și, prin urmare, toate poartă povestea și încărcătura celor care le-au făurit și folosit de-a lungul vremii. Un alt punct forte al acestui muzeu este reprezentat de amplasarea sa în centrul localității, în imediata proximitate a bisericii de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", edificiu cu o arhitectură complexă și o frumusețe aparte, care a fost inclus pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Biserica datează din anul 1661 și este cea mai renumită capodoperă arhitecturală și religioasă din Țara Lăpușului.

Muzeul Etnografic al Maramureşului este amenajat într-o impunătoare clădire, monument istoric și arhitectural. Deși eforturile de organizare a unei colecții etnografice cu specific maramureșean merg mai departe în timp, Muzeul Etnografic al Maramureşului a fost inaugurat în anul 1926. Din păcate, în anii ce au urmat Dictatului de la Viena, o însemnată parte a colecțiilor instituției a fost pierdută, muzeul local fiind reînființat abia în anul 1954, cu atenta implicare a lui Francisc Nistor, renumit etnograf, arheolog, profesor și fotograf. Expoziția etnografică permanentă, care poate fi vizitată și astăzi și-a deschis porțile pentru public în anul 1971. Aceasta cuprinde obiecte utilizate în agricultură sau la păstorit, dar și în confecționarea diverselor textile, toate aceste exponate ilustrând ocupațiile specifice zonei Maramureșului. Tot în cadrul expoziției permanente sunt prezentate și piese tradiționale de mobilier, elemente de port popular, piese de ceramică, precum și o colecție de măști autentice, specifice tradițiilor maramureșene din preajma sărbătorilor de iarnă. De asemenea, vizitatorii acestui important obiectiv turistic al județului au ocazia să admire și obiecte de artă religioasă, utilizate în tradiția bisericească a Maramureșului. Întreaga expoziție constituie o ilustrare a vieții țăranului simplu din Maramureș, cu toate etapele firești ale acesteia.

Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare, cunoscut până nu demult sub denumirea de Complexul Astronomic Baia Mare și situat în zona centrului nou al orașului și-a deschis pentru prima dată porțile în anul 1969 fiind, la acea vreme, primul planetariu public din România. În acea perioadă, planetariul se mândrea cu observatorul astronomic pentru monitorizarea cerului de noapte. Începând cu anul 2015, complexul astronomic intră în posesia celui mai modern echipament de planetariu din întreaga țară, noul proiector stelar opto-mecanic permițând cea mai mare claritate a câmpului stelar. Astfel, instituția din Baia Mare deschide lista celor mai moderne planetarii optice nu doar din România, ci și din Europa de Sud-Est. Din anul 2020, muzeul aduce în fața publicului o prezentare captivantă și interactivă, care permite familiarizarea cu astronomia științifică și cea culturală, fiind destinată atât audienței generale, cât și publicului educațional. Spațiul expozițional al Muzeului de Științe Astronomice Baia Mare cuprinde cinci expoziții, și anume: expoziția de bază "Sistemul Solar”, expoziția permanentă "Obiecte DeepSky în Catalogul Messier”, expoziţia "Momente Solare – fotografii de Ilie Tudorel”, expoziția obiect de istorie a planetariului, precum și expoziția digitală multimedia "Constelații Românești Tradiționale”. Pe lângă acestea, instituția se mai mândrește cu expozițiile temporare inedite, găzduite periodic în incinta muzeului. În ceea ce privește patrimoniul tehnic și cultural al muzeului, la instrumentele optice de demonstrație și observație se mai adaugă și două colecții de astro-filatelie.