Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic» Baia Mare
Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic» Baia Mare

Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic» Baia Mare

10:00 - 16:30
Închis Opens at 10:00

Strada 1 Mai 8, Baia Mare 430331, Romania

Despre

Muzeul Judeţean de Artă "Centrul Artistic Baia Mare" este o instituție care aduce în atenția iubitorilor de artă creația artistică născută în Centrul Artistic Baia Mare, începând cu anul 1896, când acesta se afla sub atenta îndrumare a pictorului și pedagogului Simon Hollósy. Lucrări aparținând unui număr de peste 3000 de artiști vizuali din țară și străinătate fac parte astăzi din patrimoniul generos al instituției, de la pictură, grafică și sculptură, până la artă decorativă și fotografie. Colonia artistică înființată la Baia Mare în urmă cu mai bine de un veac, are un caracter de unicitate, întărit de continuitatea acestei bresle până în zilele noastre. Mulți artiști de renume și-au rafinat talentul aici, ajungând să fie parte a unor mișcări de avangardă și să-și expună creațiile alături de nume sonore din domeniu. Aproximativ 4500 de artefacte, dar și un generos fond documentar (documente, fotografii, cataloage, tipărituri, clișee, medalistică, grafică) întregesc colecțiile Muzeului Judeţean de Artă "Centrul Artistic Baia Mare". Dincolo de lucrările care poartă amprenta plastică a coloniei artistice de la Baia Mare și care constituie 95% din fondul muzeistic al acestei instituții, în muzeu se mai pot vedea și alte exponate de artă modernă românească, dar și lucrări care refac traseul artei europene pe parcursul a două secole, respectiv din secolul al XVIII-lea, până în secolul XX. Muzeul funcționează în actuala clădire din anul 1984, însă construcția datează din anul 1748, servind inițial ca sediul al Oficiului Salinar Maramureș, iar mai apoi trecând în proprietate privată.

Photo Gallery

Alte sugestii

Ridicată în secolul al XVIII-lea, biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Dobricu Lăpușului surprinde prin planimetria care relevă un pronaos de formă poligonală, dar și prin decorul pereților exteriori, înconjurați de un brâu sculptat în torsadă. În interior, pictura este diferită în fiecare încăpere, cea din naos putând fi atribuită zugravului Radu Munteanu. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop
Dobricu Lăpușului, Romania
Denumit, conform tradiției populare „Bisericuța mică”, lăcașul de cult a fost ridicat în secolul al XVIII-lea, fiind amplasat inițial în Peteritea și strămutat în Cupșeni în anul 1847. Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” surprinde prin dimensiunile mici, prin turla cu secțiunea de jos în trei laturi, dar și prin lipsa pridvorului. La interior pictura încă se păstrează, mai puțin la nivelul pronaosului, care este văruit. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop
Cupșeni 437130, Romania
Deși nu se cunoaște exact data ridicării sale, biserica de lemn „Sfântul Ilie Proorocul” din Cupșeni a fost datată în secolul al XVIII-lea, respectând planimetria clasică a bisericilor din această zonă, cu pridvor, pe latura vestică, pronaos, naos și absidă poligonală. În ceea ce privește pictura interioară, degradată aproape în întregime, inscripția din altar consemnează anul 1823. Edificiul se remarcă atât prin turnul-clopotniță masiv, cât și prin scara care asigură accesul în turn, aceasta având treptele scobite într-un singur trunchi de copac. Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop
Cupșeni 437130, Romania
Ridicată la mijlocul secolului al XIX-lea, absida a aparținut de biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Cufoaia, din care se mai păstrează astăzi doar altarul poligonal, piatra Sfintei Mese și ușa de la intrare. În jurul absidei amplasate pe un deal din partea centrală a satului se găsește un vechi cimitir, înconjurat de fragmente ale unui zid de piatră.  *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop
Cufoaia 435603, Romania
Biserica de lemn „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Costeni a fost ridicată în anul 1885, având o structură de lemn, tencuită atât pe exterior, cât și pe interior. Coiful lăcașului are patru turnulețe și este îmbrăcat cu tablă, în timp ce pictura parietală inițială a fost înlocuită în timp cu alta, modernă, fără a păstra specificul timpului din care datează edificiul.  *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
Costeni 437131, Romania
Potrivit Monografiei Protopopiatului Lăpuș, biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” a ridicată între anii 1735-1738 și strămutată din Suciu de Jos în satul Boiereni, în anul 1810. Având dimensiuni medii, lăcașul este constituit din pronaos, naos şi altar, distingându-se prin turnul scurt şi drăniţit în partea superioară. Coiful, de formă piramidală, este acoperit cu tablă și susținut de opt stâlpi. Interiorul bisericii este tencuit, pictura regăsindu-se numai pe uşile împărăteşti şi diaconeşti. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Florin Pop
Boiereni 435601, Romania
Ridicată în anul 1870 de meșterii Petruț Ioan și Petruț Grigore din Măgoaja, biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Costeni prezintă o planimetrie clasică, cu pridvor pe latura vestică, pronaos, naos și altar poligonal. Construcția se încadrează în rândul celor de mari dimensiuni, având un acoperiș în patru ape, un turn-clopotniță înalt, cu patru turnulețe și un coif de formă piramidală. În exterior, pereții sunt decorați la nivelul portalului de intrare, în timp ce în interior sunt văruiți în albastru deschis. În anul 2017, în urma unei furtuni puternice, coiful bisericii s-a prăbușit. Începând cu 2020, lăcașul face obiectul unui amplu proces de reabilitare.
Costeni 437131, Romania
Datând din anul 1892, biserica „Sfinţii Împăraţi” din Aspra a fost construită din lemn rotund nefățuit. Pereții exteriori sunt îmbrăcați un lut și vopsiți într-o nuanță de albastru specifică zonei. Tot de zonă reamintește și planimetria construcției, care duce cu gândul la casele din Țara Lăpușului. Pereții interiori au fost văruiți, fiind decorate cu picturi doar bolta, iconostasul şi parapetul balconului.
Construită din lemn de stejar în secolul al XVII-lea, biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Valea Stejarului se înscrie, datorită proporțiilor, în specificul maramureșean. În interior, pictura specifică iconografiei bizantine, realizată pe pânză, se mai păstrează doar în mică parte. Cu toate acestea, în edificiu se regăsesc mai multe obiecte valoroase, precum: icoane, cărți de ritual, Tripticul sau medalioanele de pe ușile împărătești. Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Rada Pavel
Valea Stejarului, Romania