Municipiul Baia Mare
Municipiul Baia Mare

Municipiul Baia Mare

Despre

La a inimii chemare, azi explorăm Baia Mare

Nu-i chip să nu recunoaștem că Maramureșul rural este preferatul turiștilor, dar orice traseu ați urma prin frumosul nostru județ, e musai să aibă ca punct de pornire centrul urban Baia Mare, un oraș cu un trecut bogat și un viitor promițător. Nu întâmplător am amintit despre trecutul bogat al orașului atestat documentar încă din anul 1329, acesta dezvoltându-se ca centru aurifer în perioada secolelor XIV-XV. Două fragmente din zidul de apărare al cetăţii Baia Mare încă se pot observa astăzi în oraș. Unul dintre acestea se află în imediata proximitate a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, în timp ce alt fragment este vizibil pe Strada Podul Viilor, în apropierea râului Săsar. Sistemul de fortificaţii a fost construit pe vremea lui Matei Corvin și cuprindea patru porți și șapte turnuri, dintre care doar Bastionul Măcelarilor a supraviețuit timpului. Numele acestuia din urmă vine de la breasla măcelarilor, căreia i-a fost încredințat bastionul, însă mai este cunoscut și sub denumirea de Bastionul de Muniții, întrucât a servit ca loc de depozitare a muniției menită să apere cetatea. De acest bastion se leagă sfârșitul lui Pintea Viteazul care, în timpul răscoalei antihabsburgice, a fost împușcat lângă Poarta de Sud a orașului. În prezent, bastionul găzduiește expoziții și târguri etnografice și folclorice.

Despre trecut ne mai vorbește fosta Piață Centrală a orașului, cunoscută astăzi sub denumirea de Centrul Istoric. Ca într-o mașină a timpului se simt cei care cad pradă aerului medieval al zonei, înconjurați de clădiri vechi de secole, cu statut de monument istoric. Casa Iancu de Hunedoara este o astfel de clădire care a purtat peste veacuri povestea ridicării sale. Acestea i se alătură și alte bijuterii arhitecturale precum Casa Degenfeld, frumoasa clădire a fostului Hotel Regele Ștefan, Casa Agricola, Casa Harácsek, Casa Lendvay, Casa Husovski – Petrescu sau Hanul Vulturul Negru. 
Oricât de frumoase ar fi toate aceste clădiri, vedeta orașului rămâne tot Turnul Ștefan, situat în Piața Cetății. Datat în secolul al XIV-lea, Turnul Ştefan, simbol al orașului Baia Mare, a servit drept turn clopotniță pentru fosta biserică „Sfântul Rege Ștefan”. Construcția turnului din piatră masivă cu o înălțime de 50 de metri a fost dictată de Ioan de Hunedoara pentru a sărbători o victorie. Ceasul cu lună, montat în anul 1928, întregește aerul medieval al monumentului. Clopotul, vechi de aproximativ cinci secole și-a găsit loc în turn abia în anul 1925. Un număr de 165 de scări înguste fac accesul către foișorul din vârf, care dezvăluie o priveliște greu de egalat asupra orașului. Pe latura sudică a Pieței Cetății regăsim și Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” a fostei mănăstiri iezuite, care a fost ridicată în stil baroc între anii 1717–1720 și a aparținut iezuiților până în anul 1773. Pe fațada acesteia se găsesc două nișe laterale, cu statuile sfinţilor iezuiţi Ignaţiu de Loyola şi Alois Gonzaga, dar și una centrală, unde se poate vedea statuia Sfântului Iosif cu pruncul Iisus în braţe. Picturile murale de pe bolți, realizate la începutul secolului XX, îi sunt atribuite pictorului Károly Kiss, în timp ce tabloul altarului principal, realizat în anul 1823, este opera pictorului László Kármán. Nu departe de acest loc găsim un alt monument istoric al orașului Baia Mare. Este vorba de biserica „Sfântul Anton de Padova” din Piața Păcii, care a fost ridicată în anul 1402 de către Ordinul Minoriților, fiind supusă unor ample lucrări de reabilitare în secolul al XIX-lea. Micul lăcaș de cult surprinde plin simplitate, având un interior decorat modest. Pictura altarului este opera pictorului Megyeri Mayer, din Budapesta. O altă emblemă a orașului Biserica Reformată de pe Strada Podul Viilor. Aceasta a fost construită în perioada 1792-1809, în stil neoclasic, turnul bisericii cu o înălțime de 50 de metri fiind ridicat în anul 1836. Lăcașul de cult cu turnul cu cupolă roșie a devenit, alături de Turnul Ștefan, simbol al orașului Baia Mare. Interiorul bisericii adăpostește o frumoasă tribună preoțească realizată în anul 1786, o masă a altarului realizată în 1873, dar și o orgă construită în anul 1828 și recondiționată în 1891. Păstrând registrul spiritual, ne îndreptăm atenția spre Biserica Evanghelică. Deși în anul 1547 s-a consemnat convertirea întregului oraș Baia Mare la religia reformată, actuala Biserică Evanghelică a fost ridicată abia în anul 1912, după ce prima biserică, construită în anul 1693, a fost demolată, iar cea de-a doua, construită în anul 1805, a fost înlocuită. Actuala biserică descrie stilul Art Nouveau și încă adăpostește băncile, orga si altarul vechii biserici. Pictura altarului poartă semnătura pictorului Iványi Grünwald Béla, fiind realizată în anul 1903. Printre sfintele lăcasuri se mai remarcă Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” și impozanta Catedrală Ortodoxă Episcopală „Sfânta Treime", care astăzi măsoară 85 de metri lungime, 50 de metri lăţime şi 85 de metri înălţime.

Municipiul Baia Mare se laudă și cu o generoasă ofertă culturală. Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare, Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș și Muzeul Județean de Artă <<Centrul Artistic Baia Mare>> sunt câteva dintre instituțiile de cultură care își întâmpină vizitatorii cu un fond muzeistic inedit. Un alt loc reprezentativ pentru viața culturală a orașului Baia Mare este Colonia Pictorilor. Aceasta a constituit vreme de peste un secol punctul de întâlnire al artiștilor din țară și străinătate, care și-au definit și rafinat stilul în cadrul Școlii Băimărene de Pictură. Ansamblul Colonia Pictorilor a fost inclus pe Lista monumentelor istorice în anul 2010, fiind supus unui proiect de reabilitare care s-a finalizat în anul 2017. Complexul expozițional dezvăluie identitatea breslei artistice băimărene, într-un spațiu care îmbină trecutul cu prezentul, fiind o expresie a continuității acestuia. Iubitorii de artă mai pot admira în oraș și trei complexe statuare, respectiv Monumentul Ostașului Român, Sfatul Bătrânilor și Statuia Minerului. Nici pasionații de teatru nu se vor plictisi în Baia Mare, aceștia putând opta pentru spectacolele celor două instituții de profil din oraș, respectiv Teatrul Municipal sau Teatrul de Păpuși.

Și când credeați că am terminat periplul prin patrimoniul turistic al Băii Mari, vă spunem că am păstrat pentru final câteva recomandări și pentru cei care vor să se bucure de natură. Pe teritoriul administrativ al orașului veți găsi Rezervația naturală „Arboretul de Castan Comestibil Baia Mare”, Rezervația Coloanele de la Limpedea și Lacul Firiza, trei atracții pe sufletul celor care preferă să-și petreacă timpul în aer liber. De-am rămâne sobri pân’ la capăt, ați zice că nu suntem moroșeni adevărați, așa că vă dăm cuvântul că în urbea noastră veți găsi și distracție cât încape, viața de noapte fiind la fel de efervescentă în orașul așezat la poalele Munților Gutâi. De grăit am cam gătat/ Dăm liber la vizitat!

Alte sugestii

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenței, unul dintre punctele de reper ale județului nostru, a fost deschis în amintirea nedreptăților unui regim dictatorial, dar și a sufletelor care i-au căzut pradă și pe care nu ne permitem să le dăm uitării. Ideea înființării acestui Memorial care constituie un „un mijloc de resuscitare a memoriei colective”, a început să se materializeze în anul 1993, prin inițiativele Fundaţiei Academia Civică, propunerea proiectului-cadru către Consiliul Europei fiind făcută de către Ana Blandiana. După ani de eforturi laborioase, Memorialul a fost inaugurat la data de 20 iunie 1997, fiecare celulă devenind o sală muzeu care descrie cronologic sau tematic prețul scump plătit de națiunile Europei de Est sub teroarea regimului comunist. În una dintre curțile fostei închisori se poate vizita și un Spațiu de Reculegere și Rugăciune proiectat de către arhitectul Radu Mihăilescu, loc în care estetica antică se împletește cu cea modernă, într-un strigăt mut al suferinței îndurate de către cei aproape 8000 de deținuți care au sfârșit în închisorile, lagărele și locurile de deportare din România și ale căror nume au fost gravate pe pereții rampei de coborâre. Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei adăpostește mai multe opere de artă care înnobilează spațiul și amplifică experiența profund emoțională pe care vizitatorii acestui loc o resimt. Cea mai de amploare lucrare care poate fi văzută aici este grupul statuar „Cortegiul Sacrificaților”, care poartă semnătura sculptorului Aurel I. Vlad și care evocă impactul regimului comunist asupra vieților oamenilor. Tot din ansamblul acestui muzeu face parte și Cimitirul Săracilor, amplasat la aproximativ doi kilometri în afara orașului, unde se spune că au fost îngropați 54 de deținuți care și-au pierdut viața în închisoarea politică.
Strada Corneliu Coposu 4, Sighetu Marmației 435500, Romania
Mănăstirea cu hramul "Schimbarea la Față" din Botiza este un așezământ monahal de maici, ridicat în formă de cruce, a cărui construcție a fost demarată la începutul anilor '90. Complexul a fost ridicat din lemn de brad pe temelie de beton și prezintă un decor specific maramureșean. Deși a fost inițial acoperită cu tablă, în prezent mănăstirea are acoperișul din șindrilă. Biserica din cadrul așezământului a fost sfințită în anul 2007 și prezintă un interior frumos decorat cu scene biblice, pictate în stil neobizantin. Mănăstirea adăpostește și o icoană despre care se spune că ar fi făcătoare de minuni.
DJ171D, Romania
5.0 1 recenzie
Mănăstirea cu hramul "Sfinții Mihail și Gavril" a fost înființată în anul 1997, ansamblul fiind construit preponderent din lemn de stejar și brad. Biserica mănăstirii surprinde prin dimensiuni, având 78 de metri înălțime, cifră care o plasează în topul celor mai înalte construcții de lemn din Europa. Totodată, aceasta se remarcă prin arhitectura deosebită, având un pridvor în formă pentagonală, un demisol și un etaj în trei trepte. Crucea bisericii, care măsoară șapte metri înălțime, a fost placată cu patru kilograme de aur.
Sapanta, 437305, Romania
Situat la poalele Vârfului Gârgalău, la o altitudine de peste 1650 de metri, lacul Știol este un lac glaciar, din preajma căruia izvorăște cursul superior al râului Bistrița, cunoscut sub numele de Bistrița Aurie. La lacul Știol se poate ajunge urmând mai multe trasee care pornesc din zona Complexului Turistic Borșa.
Stiol Lake, Romania
Lacul Nistru din Tăuții Măgherăuș este un lac creat artificial, pe malul căruia vizitatorii pot campa în corturi sau în căsuțe de camping și unde pot practica pescuitul sportiv. Pentru cei care iubesc drumeția, peisajul este unul de poveste, lacul fiind înconjurat de o superbă pădure de fag. Chiar și cunoscătorii ciupercilor sunt bineveniți aici întrucât făgetul matur adăpostește diverse specii de ciuperci comestibile. Pescuitul se poate desfășura pe orice parte a lacului, la standurile special amenajate. Speciile de pește întâlnite aici sunt: crapul, somnul și șalăul.
Lacul Nistru, Romania
Pitorescul lac din Munții Rodnei, renumit datorită formei sale care se aseamănă cu harta României, se află la atitudinea de 1825 de metri. Întins pe o suprafață de 3450 de metri, lacul cu apa limpede este alimentat de două izvoare naturale. Deasupra lacului se află Vârful Pietrosu, la o altitudine de 2303 metri, acesta fiind și cel mai înalt vârf al Carpaților Orientali.
Lacul Iezer, Munții Rodnei, Romania
Lacul de acumulare Firiza se află la 10 km de municipiul Baia Mare, într-o pădure de conifere și foioase, pe drumul către Stațiunea Izvoare. Barajul are o înălțime de 51,5 metri și o lungime la coronament de 260 metri. Acesta a fost construit pentru alimentarea cu apă, producerea energiei electrice și atenuarea viiturilor. Turiștii pot face drumeții în jurul lacului sau în pădurea care îl împrejmuiește sau pot explora frumusețile barajului, practicând sporturi nautice cu ajutorul bărcilor, a hidrobicicletelor sau a caiacelor. Pentru pescarii împătimiți lacul de acumulare Firiza oferă diferite specii de pești, cum ar fi: crap, somn, păstrăv, plătică, clean, caras, șalău. Atenționări! Pescarii au nevoie de autorizație de pescuit. Fiind un lac de acumulare, înotul este interzis.
Lacul de Acumulare Firiza, Romania
Situat la o altitudine de aproximativ 730 de metri, Lacul Bodi - Mogoșa deservea inițial buna funcționare a minelor din zonă. Lacul artificial de la poalele vârfului Mogoșa are o suprafață de patru hectare, fiind un loc preferat de excursioniști, atât în sezonul rece, datorită proximității față de pârtiile de schi, cât și în cel cald, când oferă numeroase posibilități de agrement.
Strada George Coșbuc 121M, Baia Sprie 435100, Romania
Monumentalul fus de pe Dealul Babelor are o lungime de aproximativ 14 metri și a fost realizat din lemn de stejar de către meșterul Petru Godja. Acest obiectiv omagiază vitejia femeilor care au ținut piept tătarilor la năvălirile din anul 1717. Pe cele patru laturi ale fusului se pot distinge patru figuri de femei care întruchipează femeia războinică, femeia harnică, femeia mamă și femeia văduvă, într-o încercare de a surprinde personalitățile bravelor localnice care și-au apărat comunitatea.
Văleni 437077, Romania