Biserica de lemn „Sfânta Paraschiva” din Deseşti
Biserica de lemn „Sfânta Paraschiva” din Deseşti

Biserica de lemn „Sfânta Paraschiva” din Deseşti

09:00 - 17:00
Închis

Desești 437135, Romania

Despre

Drumul dinspre Baia Mare spre Sighetu Marmaţiei traversează Munţii Gutâiului, trecând prin comuna Deseşti. Pe aceste meleaguri, nu departe de izvoarele râului Mara, se păstrează una dintre cele mai importante biserici ale Maramureşului. Zidită în anul 1717 – după alte surse, în anul 1770, pe locul alteia mai vechi, lăcaşul de cult a primit hramul Cuvioasei Paraschiva şi a fost pictată, în jurul anului 1780, de Radu Munteanu şi Alexandru Ponehalschi.

Arhitectura edificiului se înscrie în linia tradiţională a bisericilor maramureşene, armonia proporţiilor întărind impresia de simplitate şi eleganţă, atât de specifice acestor monumente. Bârnele superioare ce susţin şarpanta sunt sculptate în formă de scară, conferind ansamblului o siluetă deosebită.

Planul lăcaşului de cult cuprinde un corp principal rectangular – care, la exterior, se aseamănă cu planul unei biserici de tip sală – ce este format din pronaos şi naos, urmat de altarul decroşat. Naosul are bolta semicilindrică şi streaşina dublă. Peste pronaosul tăvănit se înalţă turnul-clopotniţă cu coif ascuţit, întregul ansamblu arhitectonic fiind sprijinit pe un soclu de piatră.
În interiorul edificiului se pătrunde printr-un portal încrustat cu motive decorative geometrice şi vegetale, dar şi cu elementul funiei răsucite, simbol al unităţii creştinilor. Pictura, excepţional păstrată, a beneficiat de o restaurare completă, ce conferă monumentului înfăţişarea originală. Temele iconografice ale Deseştiului sunt comune tuturor bisericilor cu pictură postbizantină, însă aici pot fi urmărite mult mai uşor.

Pronaosul dezvoltă tema Judecăţii de Apoi, aici – dar şi la Poienile Izei – putând fi identificate foarte uşor valenţele moralizatore ale acestei teme. Dacă în arta de tradiţie bizantină din secolele anterioare, principalii oameni pictaţi în iad sunt ereticii şi împăraţii persecutori, aici putem uşor observa felul cum valenţele teologice ale scenei se diminuează, păcatele trupeşti prevalând celor ce ţin de credinţă. Astfel, cel ce fură pământ nerespectând hotarul, cel ce fură profitând de meseria sa de morar sau de neguţător, sau cel ce distruge familiile, devin personaje principale în scene ce ne prezintă un iad plin de instrumente de tortură folosite în evul mediu.

Valoarea monumentului constă în realizarea sa tehnică, în ştiinţa perfectă a execuţiei şi a asamblării elementelor din lemn. Armonia arhitecturală şi integrarea perfectă a elementelor decorative din lemn cu cele iconografice au generat un ansamblu de o simplitate şi de o eleganţă remarcabile.

Statut

Patrimoniu UNESCO

Photo Gallery

Alte sugestii

5.0 1 recenzie
Rezervația naturală de tip mixt „Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu” se întinde pe o suprafață de aproximativ 100 de hectare și este alcătuită din zone de pajiști și lacuri, mărginite de două vârfuri montane, dezvăluind un relief glaciar deosebit de frumos. Lacul Vinderelu, una dintre principalele atracții ale ariei protejate, este un lac glaciar de formă ovală, situat la o altitudine de 1615. Rezervația surprinde și prin speciile rare de floră, cum sunt floarea-de-colț, afinul vânăt, vulturica și brândușa de munte, care se întâlnesc pe suprafața pajiștilor.
Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu, Romania
Rezervația naturală de tip floristic, faunistic și peisagistic este situată în Munții Maramureșului și se remarcă printr-un gol alpin unde, pe o suprafață compactă vegetează Narcissus radiiflorus, dar și alte specii florale specifice reliefului. Cea mai potrivită perioadă pentru vizitarea ariei protejate este la începutul lunii iulie, atunci când un covor de narcise sălbatice îmbracă poiana.
Situată în zona de depresiune a platoului Ignișului, la o altitudine de puțin sub 1000 de metri, Mlaștina Poiana Brazilor a fost declarată arie protejată. Rezervația naturală cuprinde o zonă de mlaștini oligotrofe, ideală pentru dezvoltarea unei faune specifice turbăriilor, dar și zone de pajiști și sectoare acoperite cu material lemnos. Zona mai este cunoscută ca cea mai joasă altitudine la care crește jneapănul în România. Multe specii de mamifere, păsări și reptile își găsesc adăpost în pitoreasca rezervație naturală.
Giulesti, Romania
Aria protejată Mlaștina Iezerul Mare constituie o rezervație naturală de tip floristic și faunistic. Din totalul suprafeței înmlăștinite, extrem de bine conservate, care se întinde pe aproximativ 20 de hectare, cinci hectare intră sub protecția legii. Zona cuprinde un ochi de apă, în jurul căruia se găsesc mlaștini oligotrofe, bogate în vegetație de tipul turbăriilor. Rezervația situată pe platoul Munților Igniș, la o altitudine de 1.014 metri, constituie habitatul ideal pentru multe specii de păsări, mamifere și reptile, fiind un veritabil monument al naturii.
Desești, Romania
Situată la o altitudine de 1040 de metri, mlaștina oligotrofă Tăul Negru constituie o arie naturală protejată, în al cărei areal se găsesc specii vegetale deosebite, impunându-se astfel conservarea biodiversității din zonă. Turbăria, care ajunge în unele zone la înălțimi cuprinse între 1.8 și 3 metri, prezintă în partea centrală un ochi de apă negricioasă.
Baiut, Romania
Aria protejată este situată în Munții Gutâi-Igniș și se întinde pe 15 hectare dintre care, pe o lungime de 700 de metri regăsim unicele chei în andezit din România. Zona sălbatică și pârâul Runcu, care își croiește drum agale printre chei, sporesc frumusețea rezervației naturale. Din păcate, odată cu finalizarea barajului Runcu-Firiza, o parte a acestei zone pitorești urmează să fie inundată.
DJ183A, Romania
Parte din teritoriul administrativ al comunei Coroieni, rezervația naturală de tip geologic „Cheile Babei” cuprinde sectorul de chei săpat de pârâul Poieni în calcare eocene și se întinde pe o suprafață de aproximativ 15 hectare. Rezervația adăpostește mici cascade, canioane și câteva peșteri, având și o deosebită importanță biologică. În zonă se mai pot vedea și renumitele cuptoare de var în care, în trecut, se ardea piatra din carieră. *Sursa forto: Bogdan Petrovan
DJ109F, Târgu Lăpuș 437127, Romania
Micul muzeu îi omagiază pe Ignaz Edler von Born (Born Ignac maghiarizat), un renumit metalurgist care s-a dedicat studiului mineralelor și pe Papp Simon, un geolog ilustru de al cărui nume se leagă tehnologia de extracție a țițeiului. Expertiza lui Ignaz von Born a fost recunoscută până și de împărăteasa Maria Teresa, pentru care metalurgistul a catalogat mineralele din colecția imperială. Tot el a contribuit decisiv și la tehnologia amalgamării cu mercur, utilizată pentru creșterea gradului de puritate a metalelor extrase. Aportul său considerabil la domeniul pe care l-a îndrăgit atât de mult a fost recunoscut prin decizia ca un mineral, și anume bornitul, să îi poarte numele. Personalitatea lui Born i-a servit drept muză chiar și compozitorului W. A. Mozart, care a fost inspirat de renumitul savant în elaborarea personajului principal din celebra operă „Flautul Fermecat”. Deși cariera în metalurgie este cea care i-a adus lui Ignaz von Born succesul binemeritat, acesta s-a remarcat și ca scriitor satiric. Geologul Papp Simon a avut, la rândul său, o traiectorie profesională strălucită, făcându-se cunoscut peste hotare, atât prin lucrările de cartografie geologică, cât și prin contribuția semnificativă la dezvoltarea industriei petrolifere. În patrimoniul muzeului amenajat în cinstea celor doi fii ai Cavnicului se găsesc azi numeroase obiecte care păstrează vie memoria lor. Vizitatorii pot vedea aici documente, fotografii, lucrări științifice, precum și o colecție de minerale care au aparținut celor două personalități. Tot aici sunt găzduite și o serie de unelte și obiecte minerești, care amintesc de perioada de aur a micului oraș minier, Cavnic. 
Strada Eliberării, Cavnic 435300, Romania
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” a fost ridicată inițial în Țara Oașului, în perioada anului 1721. Lăcașul construit din lemn de stejar are dimensiuni modeste, turnul-clopotniță având de asemenea proporții reduse. Din pictura murală care împodobește pereții micuței biserici se mai disting doar fragmente. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș
Șurdești 437332, Romania