Locații

Deși tradiția sa merge în timp până la finalul anilor 1600, biserica de lemn din Someș-Uileac a fost construită pentru a treia oară în anul 1897, aparținând cultului reformat. Așezământul este unul de mici dimensiuni, având un turn-clopotniță modest, cu un coif cu bulb, acoperit cu tablă. Pereții bisericii sunt văruiți și nu prezintă decorațiuni. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Ulmeni datează din anul 1720, fiind reconstruită pe actualul amplasament în anul 1895. După strămutare, pereții bisericii au fost tencuiți atât la interior, cât și la exterior, tot atunci fiind înfundat și foișorul turnului. Iconostasul și ușile împărătești surprind prin frumusețea picturilor, despre care se crede că au fost executate de către un pictor italian. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica

Ridicată în jurul anului 1699 în Gârdani, biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” a fost strămutată în Arduzel intre aproximativ 70 de ani mai târziu. Deși lăcașul are un turn de mici dimensiuni, acesta se remarcă prin baza coifului care este vizibil extinsă peste foișor. Din păcate, pictura pereților interiori este degradată aproape în întregime. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Bicaz datează din anul 1779, având un acoperiș de șindrilă și un turn-clopotniță cu fleșă ascuțită, în care sunt adăpostite două clopote. În interior încă se păstrează fragmente ale picturii inițiale, realizate în jurul anului 1780. Pe ancadramentul ușii de la intrare și pe cel al trecerii dintre pronaos și naos se regăsesc decoruri cu motivul frânghiei, rozete și figuri geometrice. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica 

Deși vechimea sa este disputată de către specialiști, biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Buzești a fost datată prin inscripție în anul 1799, fiind construită din lemn de stejar pe fundație de piatră. Aceasta se încadrează în planimetria specifică lăcașurilor de cult ortodoxe, având pridvor, pronaos, naos și altar decroșat. Turnul-clopotniță a avut inițial o înălțime mai mare, însă a fost refăcut în urma unei furtuni, măsurând în prezent 22,3 metri. Pictura interioară a fost realizată în secolul al XIX-lea, fiind atribuită de către unii pictorului Ștefan din Sișești. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica

Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Orțîța a fost datată dendrocronologic în perioada anilor 1782-1785, aceasta trecând de-a lungul timpului prin mai multe procese de restaurare. În anul 2007, turnul a fost refăcut pentru a doua oară, revenindu-se la forma sa inițială, prilej cu care a fost înlocuit și acoperișul din tablă, cu unul din șindrilă. Pictura din interior s-a conservat în mare măsură, însă necesită restaurare. *Sursă foto: CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș, Gabriel Motica

Muzeul Memorial „George Pop de Băsești” a fost deschis pentru prima dată publicului în anul 1976. Amenajat chiar în interiorul capodoperei arhitecturale care a fost ridicată în perioada 1885-1890 și care a aparținut Președintelui Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, George Pop de Băsești, muzeul memorial a fost restaurat și repus recent în circuitul turistic. Vreme de aproximativ trei decenii, la reședința familiei lui George Pop și-au dat întâlnire mari personalități politice ale vremii, printre care: Vasile Lucaciu, Vasile Goldiș, Ion Rațiu, Nicolae Iorga, Nicolae Filipescu, Iosif Vulcan, Vasile Braniște, Iuliu Maniu, Teodor Mihali și alții. În cadrul muzeului memorial, vizitatorii pot să descopere expoziția documentar-istorică „George Pop de Băsești și Marea Unire a Românilor”, care subliniază importanța ilustrului lider politic în lupta pentru unitate națională, dar și piese de mobilier și obiecte de epocă, care recreează ambianța vremurilor în care tribunul Marii Uniri își punea toată cunoașterea și priceperea în lupta pentru drepturile transilvănenilor. Dintre piesele valoroase expuse aici, unele s-au regăsit în patrimoniul Muzeului de Istorie și Arheologie din Maramureș. Colecția a fost întregită și prin efortul colectiv al altor muzee din Cluj, Sălaj și Satu Mare, demers în urma căruia patrimoniul instituției a fost îmbogățit cu numeroase materiale relevante, legate de numele acestei figuri proeminente a intelectualității transilvănene.