Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Lăpuş

Sfatul bătrânilor este un grup statuar alcătuit din cinci personaje, realizat de artistul Gheza Vida, în anul 1973. Opera este amplasată în fața Palatului Administrativ din Baia Mare, fiind clasată ca monument istoric. Prima versiune a lucrării a fost realizată în lemn, în anul 1972 și se află, în prezent, în colecția Muzeului Județean de Artă Centrul Artistic Baia Mare. Sfatul Bătrânilor a fost un for decizional care a funcționat în Maramureș din perioada medievală până la începutul secolului XX, după datina străbună.

Clădirea monument istoric în care a trăit și și-a elaborat valoroasa operă marele jurist, istoric și academician Dr. Ioan Mihalyi de Apşa, dezvăluie un dublu rol expozițional. La parterul acesteia a fost amenajată o Galerie de Artă a Muzeului Maramureșului în care sunt expuse lucrări ale unor mari artiști din Sighetu Marmației, dar și lucrări aparținând unor școli renumite, din țară sau străinătate. La etajul clădirii poate fi vizitată o expoziție de istorie și cultură locală, dar și casa muzeu amenajată în amintirea Dr. Ioan Mihalyi de Apşa, deschisă publicului încă din anul 1984. Ioan Mihalyi s-a dedicat cercetării și adunării documentelor medievale ale românilor maramureșeni, eforturile sale fiind transpuse în celebra lucrare „Istoria Comitatului Maramureș, tomul I, Diplome maramureșene din secolul XIV și XV”. Păstrând un aer de epocă ce poartă vizitatorii în alte timpuri, casa memorială menține nealterată ambianța vremurilor în care a găzduit şedinţele Asociaţiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureş, servind și drept sediu pentru Societatea de Lectură „Dragoşiana”. Aici mai pot fi văzute biblioteca Asociaţiunii pentru Cultura Poporului Român, precum și impresionante colecții de memorialistică.

Piatra de temelie a așezământului a fost pusă în anul 1995, biserica cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" fiind finalizată trei ani mai târziu. Micul lăcaș de cult a fost ridicat din cărămidă, în formă de cruce, pictura interioară în stil bizantin fiind realizată în perioada 2000-2001. De-a lungul vremii, ansamblul a fost extins cu diferite construcții, în anul 2015 fiind lărgită și biserica, prin adăugarea unui pronaos și a unui pridvor în stil brâncovenesc. Acest loc binecuvântat, construit prin depășirea multor provocări, constituie o adevărată punte spre divinitate.

Ruinele de la Logolda amintesc de perioada de glorie a orașului minier, când se spune că în Cavnic era extras cel mai pur aur din lume. Topitoria Logolda a fost construită în anul 1862 și a devenit în scurt timp renumită datorită tehnologiei cianurării utilizată pentru extragerea aurului, metoda fiind folosită în premieră în această regiune a lumii. Deși topitoria a încetat să funcționeze la începutul anilor 1900, poveștile născute în jurul său au supraviețuit timpului.

În imediata vecinătate a orașului Borșa găsim cea mai mare rezervație naturală geomorfologică, faunistică și floristică din această parte a României, aceasta întinzându-se pe o suprafață de 3300 de hectare. Rezervația înglobează golul alpin și pădurile de conifere din Masivul Pietrosu Rodnei, dezvăluind totodată un relief glaciar de o importanță deosebită.

Rezervația naturală Coloanele de la Limpedea se află în cartierul Ferneziu al municipiului Baia Mare. Situl este o rezervație naturală de tip geologic, declarată arie protejată de interes național în anul 2000. Stânca vulcanică are un aspect spectaculos, fiind încadrată de păduri de fagi, carpeni, pini și mesteceni. Rezervația se întinde pe o suprafață de trei hectare, la o altitudine medie de 300 metri. Există aici mici terase pe care s-au format petece de vegetație ierboasă, astfel că locul duce cu gândul la perioada preistorică, când toată natura era sălbatică, neatinsă de om. ”Orga de piatră” are mare căutare în rândul alpiniștilor. Traseele de cățărare din zonă sunt extrem de apreciate de către cei care vin aici pentru a-și încerca limitele. Cariera de piatra vulcanica are organizate trasee cu un grad de dificultate ridicat, astfel ca, doar cei pregătiți o pot escalada.

Rezervația naturală mixtă, geologică și peisagistică, Peștera și Izvorul Albastru al Izei este una dintre cele mai vizitate dintre ariile protejate de interes național din județul Maramureș. Această arie protejată face parte din Parcul Național Munții Rodnei și se întinde pe o suprafață de aproximativ 100 de hectare, cuprinzând peșteri, stâncării și canioane. Denumirea este dată de unul dintre afluenții râului Iza, a cărui apă este de un albastru - verzui rar întâlnit pe teritoriul României. Deși se află pe teritoriul administrativ al comunei Săcel, cel mai accesibil traseu pornește din localitatea Moisei, străbătând o zonă cu văi și coline de o frumusețe rară.

Pe aproximativ 50 de kilometri se întinde drumul care leagă Maramureșul de Bucovina, dezvăluind una dintre cele mai frumoase trecători din România. Situat la altitudinea de 1413 metri, Pasul Prislop este mai abrupt în zona județului Maramureș, panta devenind mai lină spre sud. Zona pitorească, dar și faimosul festival Hora de la Prislop care se organizează anual aici, atrag numeroși turiști.

Pădurea Crăiască este un petec verde de 49 ha, care a devenit în 1964 rezervație de semințe pentru speciile de stejar și larice, iar în anul 2000 a fost declarată arie naturală protejată, aflându-se în proprietatea Ocolului Silvic Mara. Această pădure este deosebită pentru asocierea neobișnuită de specii de arbori: stejar, gorun și larice, care vegetează alături de carpen, cireș sălbatic, alun, mur. Aici există încă multe exemplare monumentale de stejar, cu vârste de peste 250 de ani, înălțime de 30 m și diametru al trunchiului de peste 2 metri.